Inactivul Guvern al lui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis este tare zgârcit când vine vorba să facă declarații sau să-și exprime public o anumită poziție.

Nu același lucru se întâmplă însă cu personalul comasat în „Guvernul“ său de la Palatul Victoria. Pentru cheltuielile cu salariile consilierilor săi din Administrația Prezidențială s-au prevăzut nici mai mult, nici mai puțin, de 25 de milioane de lei pentru anul în curs. Aproape jumătate din cele peste 57 de milioane de lei alocate de la bugetul de stat pentru Președinție sunt banii pentru plata salariilor oamenilor lui Klaus Iohannis.

Faţă de anul 2017, fondul de salarii de la Administraţia Prezidenţială a crescut cu 13,84 la sută. Însă echipa de sfătuitori nu s-a mai mărit între timp. Și așa, actualul șef al statului are în subordinea sa cea mai numeroasă echipă de consilieri din istoria Palatului Cotroceni. Staff-urile lui Iohannis şi Băsescu sunt, din punct de vedere numeric, duble faţă de cel al lui Ion Iliescu și triple faţă de cel al lui Emil Constantinescu.

Condiţii „speciale de muncă“ pe holurile Palatului

„Guvernul“ de la Palatul Cotroceni, alcătuit din 23 de consilieri prezidenţiali şi consilieri de stat, se aseamănă și la retribuții cu adevăratul Executiv, de la Palatul Victoria. Această armată plătită din banii românilor beneficiază de salarii al căror cuantum îl egalează pe cel al miniştrilor, respectiv al miniştrilor adjuncţi. Mai exact, 25 de milioane de lei reprezintă fondul de salarii destinat acestora. Din această sumă, 150.000 de lei reprezintă plata pentru… „condiţii speciale de muncă“. Pe lângă acest favor, subordonaţii lui Klaus Iohannis primesc şi cupoane de vacanţă în valoare de 354.000 lei. Ion Oprişor (Securitate Naţională), Bogdan Aurescu (Politică Externă), Leonard Orban (Afaceri Europene), Mihaela Ciochină (Departamentul Legislativ), Dan-Andrei Muraru (Relaţia cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă), Laurenţiu-Mihai Ştefan (Politică Internă), Elena-Simina Tănăsescu (Reformă Instituţională şi Constituţională), Cosmin-Ştefan Marinescu (Politici Economice şi Sociale), Sergiu Nistor (Cultură, Culte şi Centenar), Delia Dinu (Protocol), George-Vladimir Duhan (Secretariatul General), Diana Loreta Păun (Sănătate Publică), Ligia Deca (Educaţie şi Cercetare), Sandra Pralong (Relaţia cu Românii din afara Graniţelor), Daniela Bârsan (Comunicare Publică), Mădălina Dobrovolschi (purtător de cuvânt), Nicoleta Nicolae şi Simona-Livia Maftei (ambele la cabinetul preşedintelui), Gheorghe Angelescu (Cancelaria Ordinelor), Sebastian Huluban şi Constantin Dudu-Ionescu (Departamentul Securităţii Naţionale), Mihai Şomordolea (Secretariatul CSAT) şi Gabriel-Cristian Pişcociu (Probleme Cetăţeneşti) sunt cei care roiesc în jurul hiperactivului președinte Iohannis.

Fiecare consilier are aparat de lucru propriu

Un consilier prezidenţial este plătit, anual, cu aproximativ 88 de salarii minime pe economie, un pic peste 166.000 de lei. Consilierii de stat încasează și ei, lunar, câte 5.000 de lei. Indemnizaţia lui Klaus Ioahnnis este de 17.400 de lei pe lună. La schema supradimensionată de sfătuitori prezidențiali se mai adaugă şi retribuțiile necesare aparatelor de lucru din subordinea fiecăruia dintre consilierii lui Klaus Iohannis. De asemenea, pe statele de salarii ale Adminstraţiei Prezidenţiale sunt trecuţi şi cei câţiva salariaţi ai Muzeului Naţional Cotroceni.

Constantinescu a lucrat cu doar trei oameni

Fostul șef al statului Emil Constantinescu a avut, în medie, în timpul exercitării mandatului său, între anii 1996 – 2000, doar trei consilieri prezidenţiali. Zoe Petre, Dorin Marian şi Cătălin Harnagea au fost oamenii de încredere ai președintelui Constantinescu. Constantin Degeratu şi Valentin Ionescu i-au înlocuit, ulterior, pe Dorin Marian şi Cătălin Harnagea. Şi Sorin Moisescu a deţinut, la un moment dat, funcţia de consilier prezidenţial. În vremea lui Emil Constantinescu, Preşedinţia avea o limită maximă pentru personalul necesar funcţionării instituţiei, de 120 – 140 de posturi. Fostul președinte Ion Iliescu și-a sporit și el echipa după ce a revenit în 2000 la Palatul Cotroceni. Fostul lider PSD a avut şase consilieri prezidenţiali. Ion Iliescu a semnat pe 20 decembrie 2000 Decretul Prezidenţial 610 prin care îi numea consilieri prezidenţiali pe Ioan Talpeş, Simona-Mirela Miculescu, Octavian Ştireanu, Gheorghe Zaman,  Mihai Constantinescu şi Corina Creţu. Ioan Talpeş a fost înlocuit cu Rodica Stănoiu, prin Decretul Prezidenţial 126 din 10 martie 2004. Per total, în perioada ultimului mandat al lui Ion Iliescu schema maximă de personal presupunea180 de posturi în Administraţia Prezidenţială. Traian Băsescu a lărgit norma de încadrare la maxim 260 de posturi. Președintele Klaus Iohannis a decis o nouă organigramă la Palatul Cotroceni. În schema sa nu se mai regăsește Cancelaria președintelui României.