Medicul legist Nicolae Minovici (1868-1941) era însărcinat în anul 1909 de către Poliția și Primaria Capitalei să realizeze o cercetare cu privire la cerșetorii care împânzeau străzile acesteia.
În acest sens, în urma anchetei din luna mai 1909, dr. Minovici constata faptul că o mare parte dintre cerșetorii întâlniți erau israeliți, mulți fugiți din Rusia, în urma tristelor evenimente de acolo. Față de această constatare, medicul legist anunța societățile israelite din București, cerându-le să se intereseze de soarta acestor oameni.
Astfel că, la data de 7 mai 1909, erau puse bazele primei societăți de asisțentă israelită din București cu denumirea de „Societatea de Asistență generală a Israeliților din București”. Din presa perioadei, aflăm că: „aseară, la orele 9 s-au întâlnit fruntașii israeliți din Capitală la locuința domnului Elly Bercovici din calea Călărașilor No. 16 și au ales prin aclamații președinte de onoare pe domnul dr. Nicolae Minovici. S-a procedat la alegerea comitetului. Au fost aleși: domnii Herman G Breyer, președinte; casier Elly Bercovici; domnul Marcel Goldmann secretar și membrii în comitet domnul Louis Klingher, dr. Steinhardt, Oscar Alpern, Adolf Bercovici, Noe Nathansohn, L. Apoteker, I. Sterian, Leon Schomfeld, Heinrich Lazarovici Klempfner, dr. Heinrich Lempart Pincu Lindemberg, I. Reicher, Iosef Weismann, Eisemberg și Max lgner. În urmă d. dr. Minovici a explicat scopul acestei societăți. S-a hotărât apoi ca publicul să facă vărsările de bani numai în schimbul unei chitanțe semnate de casier, contrasemnat de președinte. Ședința s-a terminat la orele 9 seara”.
Membrii acestei societăți urmau să plătească la sediul societății o taxă oarecare, după puterea fiecăruia, în schimb, li se va elibera un fel de timbru pe care îl vor lipi la ușa de intrare în locuința fiecăruia pentru a arăta cerșetorilor, că cei ce locuiesc acolo nu dau milă. Societatea nou înființată urma să se îngrijească de cerșetori, întru-un mod activ. Aceștia din urmă urma să primească îmbrăcăminte, hrană, în schimbul muncii lor. Timbrul era de mărimea unei pase de 5 lei și înfățișa o femeie dând ajutor unor cerșetori, iar pe fundal se vedea casa societății, unde urmau a se adăposti, pe viitor, cerșetorii.
În aceeași ședință, au fost aleși membrii onorifici domnii: Filip Focșăneanu, I. Făureanu, G. Grill, Emanuel Libros și Așer Kandel. În același timp, s-a hotărât o comisie alcătuită din zece persoane, comisie însărcinată cu înscrierea membrilor.
Tot din presă, aflăm ca „Duminică, 10 mai, la orele 2 d. a., membrii comunității israelite au fost convocați la Sinagoga mare, unde se vor pune bazele societății. Domnul dr. Nicolae Minovici va ține, cu acest prilej, o conferință asupra rostului carității publice”.
Surse:
Dimineața, mai 1909.
Voința Națională, aprilie 1909.
Surse foto:
Prof.dr. N. Minovici, L`Assistance Sociale il y a vingt-cinq ans en Roumanie, Legătoria Văcărești, 1931.
Ionuț Alexandru Banu, muzeograf Muzeul Nicolae Minovici, secția Antropologie Urbană, Muzeul Municipiului București
Acu` se cheama ” institutul ” Elie Wiesel si ne cenzureaza cultura si istoria.