Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde de lei, respectiv 3,55% din PIB față de deficitul de 41,70 miliarde de lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022.
Veniturile totale au însumat 368,03 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului curent, în creștere cu 11,0% (an/an). Dinamica acestora a fost susținută în principal de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât și de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,49 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.
Creșterea deficitului bugetar poate avea mai multe semnificații și implicații pentru economie:
Stabilitatea Economică: Un deficit bugetar crescut poate semnala instabilitate economică sau dificultăți în gestionarea finanțelor publice. Dacă deficitul crește, există riscul ca guvernul să împrumute mai mulți bani, ceea ce poate duce la creșterea datoriei naționale și la probleme financiare pe termen lung.
Creșterea Datoriei Publice: Pentru a finanța un deficit bugetar, guvernul poate să împrumute bani prin emiterea de obligațiuni sau împrumuturi. Aceasta duce la creșterea datoriei publice a țării, ceea ce poate deveni o problemă dacă această datorie devine prea mare și greu de gestionat.
Presiuni Inflaționiste: Dacă guvernul apelează la finanțare monetară (adăugarea de bani în economie fără o creștere echivalentă a producției economice), acest lucru poate duce la inflație, deoarece există mai mulți bani în circulație fără o creștere corespunzătoare a bunurilor și serviciilor disponibile.
Impozite și Cheltuieli: Pentru a compensa un deficit bugetar crescut, guvernul poate decide să crească impozitele sau să reducă cheltuielile publice. Aceste măsuri pot afecta atât cetățenii cât și întreprinderile, influențând consumul și investițiile.
Ratingul Suveran: Creșterea deficitului bugetar poate afecta ratingul de credit al țării pe piețele internaționale. Dacă ratingul scade, costurile de împrumut ale țării pot crește, ceea ce face datoria publică mai costisitoare și mai dificil de gestionat.
Investiții și Creștere Economică: Un deficit bugetar mare poate afecta încrederea investitorilor și poate descuraja investițiile străine directe sau locale. Investițiile pot fi esențiale pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă.
Politici Fiscale și Monetare: Pentru a gestiona un deficit bugetar crescut, guvernul și banca centrală pot fi nevoite să adopte politici fiscale și monetare stricte pentru a reduce deficitul și a controla inflația. Aceste politici pot include reducerea cheltuielilor publice, creșterea impozitelor și/sau creșterea ratei dobânzii.
În concluzie, un deficit bugetar crescut poate genera incertitudini și poate necesita măsuri guvernamentale pentru a menține stabilitatea economică și a proteja interesele financiare ale țării pe termen lung.
Cică Barbu de la agricultura s-a sesizat de programul „usturoiul”! Toate programele finanțate de U.E. sunt hoție pe fata din fondurile u.e.!Sa trăiască jefuitorii APIA care nu-și mișcă hoiturile din birouri și iau șpagă de la „fermierii” cu care fura cot la cot banii europeni! Cei de la APIA , cei mai mari hoți din istoria României și prostii de români mănâncă gunoaiele din import!
Păi devreme ce cu toții sunteți axați doar pe jaf,. Uite cum tocmai se solicită de către mafia cu epoleți a incă unui serviciu bugetat cu angajări a unora pe lefuri mari și pensionare rapidă..E doar ultimul exemplu.. Nu știu de ce te temi de ruși, devreme ce ai astfel de nucleare in sistem..De altfel semne ale descomunerii statale sunt evidente… Te mai ține prostia și lenea să nu faci pașii necesari.. dar nu ai alternative..Clar.
din PIB reprezinta zburatoarele, inotatoarele si alte minuni pe care guvernul ne-a anuntat ca le-a luat anul acesta? Daca nu erau in Buget, atunci sunt din deficit, asa ca un 0,6% mai mult nu-i chiar o drama vom avea lucruri valoroase in ograda, mai putin oameni care si ei au intrat pe ”deficit” ca populatie. deci 3.55%:3X4=4,76% deficitul pe anul acesta mai putin de 6% cat ne alarmasera TV-ul…cica in 2022 s-a incheiat cu 81 de miliarde si reprezenta5,68%, deci practic in trimestrul IV anul trecut s-a dublat fata de 2,96% deficit pe 9 luni. daca teoretic calculam 56,45X4,76/3,55=75,28 miliarde, daca acum toti bugetarii tarii isi vor pune muschii sa nu le scape ce nu au cheltuit in 9 luni atunci da suntem in pericol sa dublam deficitul, dar pare o actiune nefireasca sa dublezi in ultimul trimestru. Atunci de ce mai vorbim pe trimestre, pe incercare de reducere a deficitului, daca pe ultima suta de metri se umfla lapete si da in foc.
Nu ne ataca nimeni si chiar daca ne ar ataca rusii nu am avea nici o sansa, dar cumparam cele mai scumpe si moderne arme.Traim o perioada a absurdului ce l-ar depasi si pe Kafka.
din cauza copacilor nu vedem padurea, e absolut normal sa fie asa cand tu iti planifici cheltuielile raportat la un PIB mincinos facut de straini la tine in tara. unde sunt eonomistii de carton??
Bani (sub diferite forme) pentru Ucraina … pomeni pentru „Rep. Moldova” … avioane F35, F16 si alte gablonturi … pensii speciale … multinationale care pleaca cu sacosele cu bani … coruptie si evaziune fiscala generalizate … Multumim, Iohannis, multumim, „guvernul meu” !
Îi găsește Dulapul, tot unu’ și unu’! Dupe chipul și asemarea(priceperea) sa personală…Stați si voi și chibzuiți: Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dancila, Orbán, Mâțu, Ciucă și cu voia Dvs. Ciolaca… Șpețialiști tată, nu glumă! Bine măcar ca “nu” e hoți…
Acum suntem stat falimentar si esuat dupa ce Johamis a dat luna trecuta miliarde evvreilor ucrainieni. Acum vom da si evvreilor din izdraiel.
Noi suntem Mama Dolores. Orice eazboi incepe vine Johanis si se solidarizeaza cu criminalii de razboi.
Masura salvatoare??? Marirea pensiilor speciale si cumpararea de F-35.freo 60 de bucati.Hai bai ciolacule,ca se poate!
ATI mai imprumutat 50 miliarde euro si è deficit,clar NU VAZJUNGE SA FURATI.Sa nu cumvia sa v.a puna dracu sa cereti bani de la noi,ca v.a ia dracu.VOI ATI FACUT DATORII SI ATI FURAT,VOI SA PLATITI,LUMEA STA IN SARACIE SI INCA E DEFICIT,FIR.ATI VOI SA FITI DE PARAZITI COMUNISTI.
Nenorocire mult mai mare. Cataclismul climatic bate la usa. In unele parti ale tarii, de ex. Ramnicu Sarat dar si Dolj au aparut crapaturi in sol de 15 cm.grosime si adanci de 60cm. In 40 ani (unii vom mai apuca sa vedem) incepe instalarea desertului si ei se ocupa cu cai verzi pe pereti . Fara IMPADURIRI MASIVE SI IRIGATII URIASE ne ducem dracu ! Toata peninsula balcanica intra treptat in zona desertica. In istorie imperii au disparut datorita secetei . Vezi si descrierea in biblie….