Bătălia de la Timișoara continua. Scandalul izbucnit pe Bega după ce municipiul a fost desemnat Capitală Culturală Europeană 2021 pare că nu se mai termină.
În luna mai a acestui an, Cotidianul publica un amplu material în care Simona Neumann, director executiv al TM2021, era acuzată de „Grupul de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Culturală Europeană“, o mișcare civică locală, că în spatele titlului câștigat de orașul de pe Bega s-ar putea ascunde o risipă masivă din banii alocați și că asociația ar fi evoluat într-o direcție greșită. Din „Grupul de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Culturală Europeană“ face parte și Brândușa Armanca. Acum, pare că a venit timpul ca Brândușa Armanca să fie luată la bani mărunți, după cum arată un material postat pe Internet zilele trecute, și care a fost însă șters rapid. Materialul intitulat „Diavolul nu doarme“, iar Brînduşa Armanca nu are astâmpăr, poate fi citit, integral, mai jos.
„Pensionara Brînduşa Armanca vrea să pună stăpânire pe banii care vor veni la Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021. Aceeaşi Brînduşa Armanca a fost implicată în mai multe scandaluri de răsunet atât în ţară cât şi în străinătate. Ea a fost dată afară din Universitatea de Vest din Timişoara, dar şi din TVR (studioul Timişoara), iar de la Institutul Cultural Român din Budapesta nu a plecat prea onorabil. Nimeni nu o mai vrea, dar ea nu se lasă şi trimite reclamaţii peste tot, ameninţând, calomniind şi călcându-i în picioare pe cei care au ajutat-o de-a lungul timpului.
Intelectuala Armanca a pus mâna pe TVR
Brînduşa Armanca, jurnalist pensionar de la TVR şi cadru universitar la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad, se consideră un intelectual bănăţean de prestigiu, care mereu trebuie să fie cea care decide în diverse situaţii. Povestea neromanţată a Brînduşei ridică multe semne de întrebare. S-a născut la Cîmpulung Moldovenesc, a fost abandonată într-un orfelinat şi a fost înfiată de o familie din Timişoara. Înainte de Revoluţie, Brînduşa Armanca a muncit la ziarul de limbă maghiară din Timişoara. Se ştie că în perioada ceauşistă, Securitatea a controlat foarte bine presa în limba minorităţilor. Unii se mai întreabă şi astăzi, cum a ajuns Armanca să lucreze la UJ Szo şi care a fost de fapt rolul ei în redacţie.
A venit Revoluţia, iar Brînduşa Armanca devine jurnalist la diverse publicaţii. Cu ce s-a ocupat ea? O spune chiar mafiadintimisoarareloaded.wordpress.com: se bucura de „protecţie, atenţii şi cadouri (gen maşini de spălat, mixere de bucătărie şi excursii de shopping) din partea unor personaje controversate ale lumii arabe din Timişoara“.
Imediat după câştigarea alegerilor de către CDR în 1996, cunoscutul jurnalist Harald Zimmerman a fost propus pentru funcţia de director al TVR Timişoara. Acesta a refuzat din motive de sănătate, iar Brînduşa Armanca profitând de faptul că se cunoştea cu Alina Mungiu (pe atunci director la TVR), ajunge în 1997 director la studioul timişorean. În scurt timp, ea s-a transformat într-un mic dictator, iar studioul TVR Timişoara devine, aşa cum îi plăcea doamnei să spună, „micul meu imperiu„. Iar „imperiul„ a fost condus de Armanca fără a da vreun examen pentru postul de director şi fără a-şi muta cartea de muncă de la Universitatea de Vest din Timişoara.
Cum a „muls“ Armanca „imperiul“ TVR
Brînduşa Armanca nu s-a sfiit să deţină două norme întregi: una la Universitatea de Vest din Timişoara şi una la TVR. În paralel, nu a ratat nici o deplasare în ţară şi străinătate. Conform mafiadintimisoarareloaded.wordpress.com (din 09.08.2008), în 1998 a acumulat peste 110 zile de deplasări, din care: în ţară 47 zile lucrătoare şi peste 65 de zile calendaristice în străinătate. Nimeni nu ştie cum ar fi putut fizic Armanca să fie în mai multe locuri simultan, dar un lucru este cert: „imperiul“ TVR Timişoara a fost bine muls de Armanca. În perioada cât a condus Studioul din Timişoara, jurnalişti de prestigiu au fost obstrucţionaţi să-şi realizeze emisiunile şi chiar să participe la concursuri, chiar dacă acest lucru ar fi adus faimă TVR. De exemplu, Vasile Bogdan, premiat de mai multe ori cu premii APTR, a fost nevoit să-şi plătească din banii săi producerea unui film pentru TVR. Un alt jurnalist care a intrat în vizorul dictatoarei a fost Tiberiu Ceia (fost director), cunoscutul rapsod popular bănăţean, care ulterior a fost distins cu titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Timişoara. Nici jurnalista Lia Lucia Epure nu s-a bucurat de un tratament mai bun, deşi a fost o prietenă apropiată a Brînduşei Armanca. Directorul TVR Timişoara s-a folosit de anchetele jurnalistice realizate de Lia Lucia Epure într-o perioadă când jurnalismul de investigaţii se făcea greu şi cu riscuri uriaşe, pentru a ajunge la subiecte care să-i aducă faima. Aşa că, în momentul în care Lia Lucia Epure ajunge în TVR, pentru Armanca prietenia se transformă în ură şi duşmănie. Nu au contat nici talentul jurnalistic, nici realizările în domeniu ale Liei Lucia Epure, deoarece directorul Armanca intenţiona ca toţi cei competenţi să fie eliminaţi. Sătul de teroarea impusă de conducere, Bogdan Herzog, unul dintre cei care după Revoluţie au reînfiinţat Studioul Radio Timişoara, fost director şi unul dintre fondatorii studioului teritorial TVR Timişoara, s-a pensionat anticipat.
Armanca, la fel ca toţi dictatorii, a ţinut să-şi calce în picioare colegii şi să folosească baza materială a televiziunii pentru ea. Deşi regulamentele în vigoare la acea vreme i-au interzis să realizeze emisiuni, Brînduşa Armanca nu a ţinut cont de ele şi a făcut emisiuni proprii. Toţi angajaţii TVR au ajuns să muncească pentru realizările ei personale.
La un moment dat, sătui de metodele dictatoriale ale directorului Armanca, un grup mare de jurnalişti din studioul TVR Timişoara, format din redactori, reporteri, realizatori de emisiuni, cameramani, solicită TVR să trimită o comisie la Timişoara pentru că directorul studioului, adică Brînduşa Armanca, a avut un comportament abuziv, a gestionat necorespunzător resursele (bani publici), a încălcat regulamente şi chiar Codul Etic în vigoare în televiziunea publică.
Crize de isterie şi cafea aruncată pe un coleg: Armanca dată afară din TVR
Brînduşa Armanca nu s-a lăsat şi a încercat ca oameni integri şi profesionişti renumiţi să fie marginalizaţi. Un alt jurnalist renumit care a intrat în vizorul său a fost Constantin Mărăscu. Pentru că nu s-a putut impune în faţa unui profesionist de talia lui Mărăscu, într-o criză furibundă de isterie, Brînduşa Armanca a aruncat o cană cu cafea pe colegul său. Apoi, pentru a scăpa basma curată, l-a acuzat că de fapt ea ar fi fost cea agresată de acesta. Deoarece scandalul nu a mai putut fi ascuns sub preş, TVR trimite în cele din urmă o comisie la Timişoara. Surpriza a fost uriaşă, deoarece angajaţii Studioului TVR Timişoara au dat declaraţii împotriva ei şi au dezvăluit comportamentul abuziv al acesteia. Deznodământul a fost unul firesc: Brînduşa Armanca a fost dată afară din TVR.
Armanca, dată afară de la Universitatea de Vest Timişoara
Brînduşa Armanca s-a considerat mult timp un cadru didactic universitar extrem de competent şi a fost angajată cu normă întreagă la Universitatea de Vest din Timişoara. Este un lucru oarecum ciudat deoarece în acelaşi timp avea normă întreagă la TVR, era realizator de emisiuni şi stătea sute de zile prin deplasări interne sau externe. Brînduşa Armanca a tergiversat peste 12 ani demersurile pentru obţinerea doctoratului, în ciuda faptului că s-a înscris încă din anii `90. De fapt, se pare că nu a fost în stare să parcurgă toate etapele pentru a deveni doctor. Un referat semnat de fostul rector al UVT, prof. univ. dr. Ioan Mihai, arată că Brînduşa Armanca a fost admisă la doctorat în data de 01.11.1990, în domeniul „Ştiinţe Umaniste„-Filologie. În anul 2003, în 28 august, cu doar o zi înaintea susţinerii publice, a fost amânată susţinerea doctoratului pentru că planul individual nu a fost aprobat de consiliul ştiinţific al facultăţii, există două planuri individuale diferite, lipseşte forma de transfer, lipseşte planul tezei de doctorat, teza de doctorat nu a avut avizul catedrei şi a depăşit perioada limită până la care trebuia să-şi susţină teza de doctorat. Cadre didactice importante din cadrul Facultăţii de Jurnalism din Timişoara, pe care Brînduşa Armanca i-a considerat foarte buni prieteni, spun că nu a avut referatele necesare pentru susţinere. Pentru a-şi rezolva problema, Armanca şi-a sustras dosarul de doctorat şi l-a dus acasă să-l completeze fraudulos, dar conducerea UVT a sesizat acest lucru şi a oprit susţinerea tezei. Brînduşa Armanca, la vremea respectivă lector universitar, a fost dată afară şi de la Universitatea de Vest Timişoara. Rămasă fără job, apelează la diverse firme din Timişoara să o angajeze ca specialist în PR, dar nimeni nu o vrea. Oare de ce nimeni din Timişoara nu a vrut să o angajeze pe Brînduşa Armanca?
Armanca şi-a devorat susţinătorii
Rămasă fără job şi nedorită de nimeni în Timişoara, dată afară de la Universitatea de Vest Timişoara şi de la TVR Timişoara, Brînduşa Armanca pleacă la Bucureşti. Sorin Roşca Stănescu i-a oferit un post de şef al corespondenţilor teritoriali la cotidianul Ziua (nu coordona însă şi francizele, adică Ziua de Cluj, Ziua de vest etc.). Adică, SRS i-a oferit o pâine atunci când nu a vrut-o nimeni. Brînduşa Armanca a uitat repede gestul lui SRS şi când acesta a fost acuzat că ar fi scos banii din România, alături de alte persoane, Brînduşa Armanca a scris în Revista 22 un articol mizerabil la adresa lui. Armanca este o specialistă în a-i ataca pe cei care au ajutat-o, iar Revista 22 este locul ei preferat de manifestare. Acelaşi lucru l-a făcut şi cu Lucia Hossu Longin, după ce a fost dată afară de la TVR. Curat caracter!
Armanca, „ofiţer reciclat“, cocoţată în fruntea ICR Budapesta
În perioada lui Traian Băsescu, Brînduşa Armanca ajunge din nou pe „cai mari“: directoare la Institutul Cultural Român din Budapesta. Ce o recomanda pentru acest post? O spune chiar mafiadintimisoarareloaded.wordpress.com (09.08.2008): „Armanca face parte din categoria „ofiţeri ai vechiului regim cu potenţial de a fi reciclaţi“ şi „Doamna Armanca este o excelentă profesionistă, dar nu în jurnalism, ci în domeniul Serviciilor. Serviciile Secrete, desigur“. Imediat, şi-a angajat soţul, pe celebrul „domn Doru“, ca şofer pe autoturismul marca Peugeot 407, cu număr de Corp Diplomatic, aparţinând ICR. Acesta era bufonul cocktailurilor unde doamna directoare era invitată, se îmbăta foarte repede şi făcea glume cu tentă sexuală spre disperarea celor din jur. Sunt voci care spun că fondurile ICR Budapesta nu au fost gestionate corespunzător de Brînduşa Armanca. Un exemplu este organizarea în decembrie 2007, la Palatul Duna din Budapesta a unei „gale-extrem de fastuoasă şi de costisitoare„ în cadrul căreia a acordat Premiul pentru excelenţă culturală al ICR Budapesta şi Premiile media ale ICR Budapesta scriitorului Esterházy Peter şi jurnalistului Cselényi László, revizionist maghiar recunoscut, directorul Duna TV şi al postului Autonomia TV (mafiadintimisoarareloaded.wordpress.com). Cei doi au primit 15.000 de euro. Conform victor-roncea.blogspot.com/2008/09/brandusa-armanca-icr-budapesta-eu-nu.html (02.09.2008), Brînduşa Armanca, plătită cu lefuri grase din banii publici, a declarat că în cadrul ICR la Budapesta, „EU NU REPREZINT ROMANIA!“
În septembrie 2012, Brînduşa Armanca a fost înlocuită la şefia ICR Budapesta. Armanca, pe statul de plată în două locuri simultan: la Budapesta şi la Arad.
Brînduşa Armanca şi-a obţinut într-un final doctoratul, conducătorul său fiind Nicolae Manolescu, la Bucureşti unde şi-a susţinut teza cu titlul „Metafora magică în poezia românească modernă“. Beneficiind de funcţia din cadrul ICR şi de o prietenie mai veche cu fostul rector al Universităţii „Aurel Vlaicu“ din Arad, Armanca ajunge cadrul didactic la Arad. În realitate era cam greu să vină la Arad tocmai de la Budapesta pentru a-şi ţine orele. Beneficiind de protecţia rectorului, după cum în numeroase ocazii s-a lăudat, prof. univ. dr. Brînduşa Armanca venea cu Peugeot-ul ICR condus de „soţul soţiei sale“ la Arad, la sfârşit de săptămână şi destul de rar, pentru a-şi mai şi susţine o parte din cursuri. Unii prieteni ai profesoarei universitare Armanca spun că aceasta ar fi trădat-o şi pe protectoarea sa, fostul rector Lizica Mihuţ, căreia nu i-ar fi spus în ce condiţii a fost dată afară din Universitatea de Vest din Timişoara. Cert este că de la doctoratul în „Metafora magică în poezia românească modernă“, profesoara universitară Brînduşa Armanca a ajuns să predea „Jurnalism TV, Producție TV, Regimul juridic al presei, Etica și deontologia mass-media“, conform CV de pe site-ul UAV (http://uav.ro/files/umaniste/armanca/Armanca%20B.pdf).
Pensionară, specialistă în reclamaţii
În cele din urmă, Brînduşa Armanca a fost angajată la TVR Timişoara ca realizator de emisiuni, dar după foarte scurt timp, în urmă cu cinci ani de zile, a fost pensionată pentru limită de vârstă. Mai are încă de „ispăşit“ un an de zile la UAV, până când va fi pensionată şi din acest loc de muncă. În acest timp, reclamaţiile realizate de Armanca la adresa noii conduceri a UAV Arad continuă. Pentru ea nu contează că actualul rector, prof. univ. dr. Ramona Lile a fost ales legal, că îşi îndeplineşte foarte bine sarcinile de serviciu, că este apreciată atât în mediul academic, cât şi în cel economic.
Brînduşa Armanca a realizat că în scurt timp va pleca şi de la UAV. Adică, va deveni un simplu pensionar. Acest funest personaj nici în cele mai negre coşmaruri nu ar putea concepe acest lucru. Deci, ar avea nevoie de o funcţie în care să fie venerată. Aşa că a pus ochii pe Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 şi o reclamă peste tot pe Simona Neumann, preşedinta Asociaţiei. Nu contează că toate rapoartele Comisiei Europene sunt foarte bune, că Neumann a lucrat pentru Comisia Europeană în Cipru, că are un doctorat pe acest profil, că este o persoană plăcută, competentă, educată. „Ghinion“ pentru Simona Neumann, dar şi pentru prof. univ. dr. Ramona Lile, rectorul UAV, deoarece Brînduşa Armanca nu suportă femeile arătoase. „Ghinionul“ este cu atât mai pronunţat pentru preşedinta Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, deoarece îl are alături pe renumitul prof. univ. dr. Victor Neumann, autor al unor tratate extrem de valoroase despre istoria Banatului, director de Muzeu. Nici Victor Neumann nu a scăpat de vânătoarea lui Armanca: de ani de zile se află în colimatorul ei. Motivul? Este un om realizat şi împlinit, ceea ce este inimaginabil pentru Brînduşa Armanca.
Linguşiri la primarul Robu: comparat cu preşedintele Iohannis
Brînduşa Armanca şi-a găsit repede un grup de sprijin şi a început manipularea pentru a înlătura conducerea Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021. Motivul este simplu: în curând vor veni bugetele, iar acestea sunt uriaşe şi ea s-a dovedit extrem de experimentată şi la TVR şi la ICR în „mulsul“ fondurilor în interes propriu. Aşa că s-a dus la primarul Nicolae Robu şi i-a spus: „Domnule Robu, dumneavoastră trebuie să fiţi coordonatorul Asociaţiei. Dumneavoastră trebuie să dobândiţi faima pe care Iohannis a dobândit-o la Sibiu“. Armanca a omis să îi spună edilului Robu, atunci când l-a lăudat, în ce împrejurări a fost ea dată afară din TVR şi Universitatea de Vest din Timişoara. Conform normelor UE, dacă primarul Robu ar face ceea ce i-a sugerat Brînduşa Armanca, Timişoara riscă să piardă titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Acest lucru nici n-ar mai conta pentru pensionara Armanca, dar ar înlătura-o pe mult mai tânăra, mai competenta şi mai prezentabila Simona Neumann de la conducerea Asociaţiei.
Dacă nu-i reuşeşte puciul, Brînduşa Armanca va continua cu denigrările. A făcut-o toată viaţa şi este obişnuită. Nu poate concepe că există oameni arătoşi, realizaţi, împliniţi, fericiţi, corecţi. Ei trebuie pedepsiţi. La fel ca toţi ceilalaţi care i-au întins o mână de ajutor atunci când s-a aflat în necaz. Caracter, nu glumă!“ (SURSA https://new.us24.ro)
Eh, eterna lupta intre telectoali, deontologi, culti la cap, misecuvenisti , ” de dreapta” ,pt bani si glorie personala nu in beneficiul populimii .
acestea ni sunt elitele ‘ telectuale de astazi!sila, mila si mirarea!cu toii ofiteri de securitate reciclati, bursieri soros recrutati si de alte servicii paretenere, avand ordin de zi permanent pe Unitatea Teritoriala sa atace, sa manjeasca ,sa spurce Romania, ei fac voit jocul iredentei maghiare.