Comisia Europeană a atras atenția României că nu își îndeplinește obligațiile de stat membru (infrigement) în mai multe domenii precum datele din registrul cu numele pasagerilor (Directiva PNR); condițiile de intrare, ședere și mobilitate pentru studenții și cercetătorii din țări terțe; asigurările auto; recunoașterea calificărilor profesionale; măsurile de protecție a animalelor de laborator; securitatea cibernetică; emisiile de dioxid de sulf. În plus, țara noastră trebuie să pună în aplicare normele UE privind emisiile industriale. Comisia a decis joi, 19 iulie, să trimită scrisori de punere în întârziere următoarelor state membre: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovenia și Spania, pentru neîndeplinirea obligației de a comunica adoptarea legislației naționale de transpunere integrală a Directivei PNR (Directiva 2016/681). Statele membre ar fi trebuit să transpună Directiva în legislația națională până în data de 25 mai 2018. Datele PNR se referă la informațiile furnizate de pasagerii liniilor aeriene atunci când fac rezervări sau se îmbarcă pentru zboruri. Aceste date pot include informații precum numele pasagerului, datele de călătorie, itinerariul, numărul locului, bagajul, datele de contact și mijloacele de plată. Directiva prevede ca statele membre să instituie un sistem național de colectare, analiză și schimb de date PNR în scopul aplicării legii, cu respectarea deplină a garanțiilor privind protecția datelor. Prelucrarea datelor PNR este un instrument important de combatere a terorismului și a infracțiunilor grave, ajutând la detectarea tiparelor de călătorie suspecte și la identificarea infractorilor și a teroriștilor potențiali, inclusiv a celor necunoscuți de către autoritățile de aplicare a legii. Ea constituie un element esențial de pe Agenda europeană privind securitatea și o piatră de temelie în construcția unei Uniuni a securității efective și reale. În ultimii ani, Comisia a făcut toate eforturile pentru a ajuta statele membre să-și dezvolte propriile sisteme naționale PNR, prin furnizarea de expertiză și de finanțare, precum și prin facilitarea schimbului de bune practici. Cu toate acestea, pentru a ajuta cadrul sistemului PNR să își atingă întregul potențial, este crucial ca statele membre să dețină sisteme funcționale. Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere, după care Comisia poate lua în considerare trimiterea de avize motivate. Comisia va continua să ofere sprijin și orientări statelor membre care au încă de finalizat activitatea de implementare.
România și alte 16 state membre (Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Slovenia, Spania și Suedia) au primit scrisori de punere în întârziere deoarece nu au comunicat normele din legislația națională care transpun în întregime Directiva privind condițiile de intrare, ședere și mobilitate în interiorul UE a resortisanților țărilor terțe în scop de cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au-pair (Directiva 2016/801). Termenul până la care statele membre trebuiau să își alinieze legislația la directiva menționată și să informeze în acest sens Comisia a fost 23 mai 2018. Statele membre dispun acum de două luni pentru a transpune integral directiva în legislația națională, în caz contrar, Comisia putând să ia în considerare trimiterea de avize motivate.
Tot joi, România a primit o scrisoare de punere în întârziere cu privire la normele sale naționale referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto. Prin intermediul acesteia, Comisia Europeană solicită României să transmită o serie de observații privind normele naționale actuale, ce impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Comisia este de opinie că aceste obligații contravin dispozițiilor articolelor 21 și 181 din Directiva Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curții de Justiției a UE, referitoare la principiul libertății tarifare. Legislația națională menționată cuprinde, de asemenea, dispoziții care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă doar pe teritoriul României și să stabilească cuantumul primei ținând seama de riscurile asociate. În opinia Comisiei, aceste dispoziții contravin articolului 14 din Directiva privind asigurarea auto, care impune ca polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii pe baza unei prime de asigurare unice. În cazul în care România nu acționează în următoarele două luni, Comisia îi poate trimite un aviz motivat cu privire la această chestiune.
De asemenea, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere către 27 de state membre (toate statele membre cu excepția Lituaniei) în legătură cu conformitatea legislației și practicilor lor naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE). UE a instituit un sistem modern de recunoaștere a calificărilor și a experienței profesionale în întreaga UE. Acesta îi ajută pe profesioniștii care doresc să se stabilească sau să își ofere serviciile în alte state membre în recunoașterea calificărilor lor, garantând, în același timp, un nivel sporit de protecție pentru consumatori și pentru cetățeni. Asigurarea aplicării coerente a acestor norme în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor este o preocupare majoră a Comisiei. Scrisorile de punere în întârziere vizează aspecte cruciale pentru funcționarea Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale, în special introducerea cardului profesional european, mecanismul de alertă, posibilitatea de a avea acces parțial la o activitate profesională, proporționalitatea cerințelor lingvistice și înființarea de centre de asistență. În plus, Comisia ridică, de asemenea, probleme legate de transparența și proporționalitatea obstacolelor în materie de reglementare în domeniul serviciilor profesionale, parțial menționate în Comunicarea din ianuarie 2017 privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale. Toate statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să le trimită câte un aviz motivat.
România și alte 5 state membre (Estonia, Germania, Portugalia, Slovacia și Spania) au primit scrisori de punere în întârziere pentru deficiențe în transpunerea în legislațiile naționale a normelor UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (Directiva 2010/63/UE). Directiva, care trebuia transpusă până la 10 noiembrie 2012, garantează un nivel ridicat de bunăstare a animalelor, menținând în același timp funcționarea corectă a pieței interne. Aceasta urmărește, de asemenea, reducerea la minimum a numărului de animale utilizate în experimente și impune utilizarea de alternative, acolo unde este posibil. Există numeroase deficiențe în legislațiile naționale aferente în toate cele șase state membre.Legislația românească este deficientă din punctul de vedere al penalităților și nu prevede obligația de a dispune de personal veterinar la fața locului. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Totodată, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere către 17 state membre, solicitându-le să transpună integral în legislația națională primul act din legislația UE privind securitatea cibernetică. Această decizie vizează următoarele state membre: Austria, Bulgaria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România și Spania. Obiectivul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS; Directiva 2016/1148/UE) este de a obține un nivel ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga UE, prin dezvoltarea capacităților naționale în domeniul securității cibernetice, prin sporirea cooperării la nivelul UE și prin impunerea obligativității raportării incidentelor de către operatorii de servicii esențiale și de către furnizorii de servicii digitale.
Statele membre trebuiau să transpună Directiva NIS în legislațiile naționale până în data de 9 mai 2018, întrucât aceasta a intrat în vigoare în august 2016. Până în prezent, 11 state membre au notificat Comisiei Europene transpunerea integrală a directivei și sunt în curs de verificare a transpunerii pentru a confirma transpunerea integrală. Celelalte state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de punere în întârziere trimisă de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Comisia a mai transmis o scrisoare de punere în întârziere României, din cauza incapacității statului membru în cauză de a controla emisiile de dioxid de sulf provenite de la două instalații mari de ardere. Conform Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE), care protejează cetățenii împotriva emisiilor periculoase provenite de la instalații industriale, statele membre trebuie să respecte un plafon național de emisii pentru pulberi și pentru dioxid de sulf. Instalațiile incluse în planul național de tranziție pot fi exceptate de la respectarea limitelor stricte de emisii până în 2020, cu condiția respectării limitei naționale. Două instalații mari de ardere – Govora 2 și Deva 2 – au dus limitele de emisii ale României cu mult peste plafoanele naționale pentru dioxid de sulf și pulberi, cu efecte semnificative asupra mediului și sănătății publice. Întrucât România nu a luat măsurile necesare pentru a preveni aceste depășiri, Comisia a decis să deschidă procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
În plus, Comisia îndeamnă insistent România să transpună pe deplin în legislația sa internă normele UE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere [Directiva (UE) 2015/2193]. Directiva reglementează emisiile de SO2, NOx și pulberi în atmosferă cu scopul de a reduce aceste emisii și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu pe care le pot determina. Ea stabilește, de asemenea, norme pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon. Statelor membre li s-a cerut să comunice măsurile naționale de transpunere a directivei în legislația națională până la data 19 decembrie 2017. Dat fiind că România nu a respectat termenul, Comisia i-a trimis, în ianuarie 2018, o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu a comunicat încă măsurile, Comisia îi trimite acum un aviz motivat. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns corespunzător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la România.
Incep sa ma indoiesc ca am facut mare gheseft cu intrarea in UE. Ne-am distrus economia, ne-am dat resursele, am trimis sclavi sa slugareasca tarile bogate si mai suntem si pusi la colt, de cine?! De o Comisie condusa de un betivan notoriu si de niste indivizi fara valoare. Ne-am umplut tara de rable doar ca sa dam impresia ca traim bine. Ce tot vorbiti de poluare industriala?! Cele cateva fabrici nu ajung sa polueze cat masinile vechi, gunoaiele nereciclate si deseurile chimice, care ni se dau pe sest spre neutralizare si de care nu se vorbeste. Asta am vrut, asta avem!
Ar fi bine sa vezi cum e in Basarabia (nu e un UE nici in NATO) si pe urma sa decizi unde ai vrea sa locuiesti
România este deja trimisă în judecată la Curtea de justiție a CE pentru poluarea a trei mari orașe: București, Iași și Brașov, toate trei urmând a plăti chiar din cursul acestui an, din fondurile proprii, o amendă zilnică de 120.000 de euro (afară de amenda inițială de 1.200.000 euro) – și asta pentru poluarea cu praful nenumăratelor de șantiere, noxelor mașinilor vechi și cu motoare diesel, gropilor de gunoi, bașca lipsa spațiilor verzi (la Brașov există doar 5 metri patrați în loc 25 cât prevede norma europeană sau 50 recomandați de OMS).
Pt Melos Negros: Nu e treaba UE-ului ce facem in Romania. Imigrantii lui Merkel au ucis mai multi oameni decat presupusa „poluare” din Romania. Cand Romania o sa fie primita in Schengen, mai vorbim. Daca nu locuiesti in Romania, nu comentezi despre problemele interne ale Romaniei. Punct.
Toate chestiile astea înseamnă bani, bani, bani. Dacă faci socoteala, pentru ele ar trebui să cheltuim mai mult decât volumul faimoaselor fonduri europene destinate – teoretic – României. Pentru un stat care dă aproape tot ce are pe lefuri şi pensii e cam greu să respecte mulţimea asta de pretenţii europene. Să impui aceleaşi reguli şi bogaţilor şi săracilor, şi Suediei şi României e o idee tâmpită, tipică pentru înalţii funcţionari de la New Moscow, adică Bruxelles.
Romania lui Dragnea e PARALELA cu Regulile UE, pe langa Directivele mentionate in Articol Roamnia NU a transpus Directiva UE referitoare Combaterea Spalarii banilor:
„Comisia Europeana a anuntat JOI ca a demarat o procedura impotriva Romaniei si Greciei in fata Curtii de Justitie a UE pentru ca cele 2 state membre NU au implementat in legislatia nationala Directiva europeana referitoare la combaterea spalarii banilor.
Statele membre aveau Termen PANA pe 26 iunie 2017 sa transpuna in Legislatia nationala Directiva europeana privind combaterea spalarii banilor.”
http://www.business24.ro/international/stiri-international/ce-trimite-romania-la-curtea-de-justitie-a-ue-nu-am-implementat-directiva-pentru-combaterea-spalarii-de-bani-1596384?utm_source=Newsletter_Zilnic&utm_medium=Business24.ro&utm_campaign=Email_2018-07-20
Dragnea NU vrea sa auda de aceasta Directiva, Tudorel tace chitic!
De ce oare?!
Dragnea nu e presedinte nici premier. Deci ia-ti medicamentele, ca ajungi sa halucinezi fara ele. Dragnea nu are nicio functie importanta in stat. Si ca sa nu uit, inceteaza sa mai crezi ca lumea iti deschide linkurile. Nu intereseaza pe nimeni balivernele tale. Daca o tii tot asa, in curand o sa te pun in camasa alba cu nasturi la spate.