Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, susţine că noile coduri nu sunt scutite de critici şi că ele presupun un efort mai mare de interpretare din partea magistraţilor.
Practica, odată cu intrarea lor în vigoare, va dovedi însă care sunt problemele şi cum pot fi rezolvate, mai spune Nițu.
„Există motive suficiente pentru a presupune că implementarea nu va fi uşoară. Dincolo de instituţiile nou reglementate, cu privire la care lipsa practicii este un obstacol, vom avea de aplicat – şi mă refer mai ales la Codul de procedură penală – un act normativ insuficient sistematizat, redactat într-un stil şi un limbaj neunitare, din care lipsesc regulile generale cu privire la unele instituţii – participarea procurorului în procesul penal, calea de atac a contestaţiei -, conţinând norme care ne încarcă excesiv activitatea – efectuarea urmăririi penale cu privire la persoană se poate dipune doar de către procuror, inclusiv atunci când urmărirea se efectuează de către poliţie”, a declarat pentru MEDIAFAX Tiberiu Niţu.
Ceea ce face momentul 1 februarie este „unul fără precedent” pentru magistraţii români, susţine procurorul general al României.
„Pentru a nu intra în amănunte de natură foarte tehnică, voi spune, doar cu titlu de exemplu, că sunt preluate o serie de instituţii care nu aparţin sistemului nostru tradiţional de drept, astfel încât aplicarea lor presupune inclusiv un efort de adaptare a mentalităţii. Mai mult decât atât, unele dintre aceste instituţii – ca, de exemplu, camera preliminară – nu au fost reglementate astfel încât să producă toate consecinţele pe care le produc în statele din care au fost preluate. Camera preliminară constituie doar o fază distinctă a procesului, nu presupune şi o compunere a completului diferită de judecata în fond a cauzei, judecătorii de drepturi şi libertăţi fiind desemnaţi să exercite această funcţie pe o perioadă determinată”, a subliniat Niţu.
Procurorul general al României susţine însă că o amânare a intrării în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală nu ar fi indicată.
„Amânarea momentului confruntării cu o situaţie dificilă nu echivalează cu rezolvarea situaţiei. Or, în condiţiile în care intrarea în vigoare a codurilor este monitorizată în cadrul MCV, este evident că amânarea nu se poate face sine die. Este, în opinia mea, de preferat să trecem la aplicarea noilor coduri la 1 februarie, urmând ca practica să dovedească dacă problemele intuite de noi acum sunt reale, care sunt problemele pe care încă nu le-am identificat şi cum se pot rezolva acestea. În plus, să ne reamintim că noile coduri sunt adoptate şi publicate din 2009 şi, respectiv, 2010, iar pentru majoritatea celor din sistem problemele pe care le ridică au devenit evidente doar recent, faţă de iminenţa intrării lor în vigoare”, a adăugat şeful Ministerului Public.
