Noile controale pe care inspectorii Fiscului anunță că le fac începând cu 15 aprilie sunt percepute ca o amenințare de mediul de afaceri și mulți proprietari se pot trezi ca în 2015, atunci când o razie de mare amploare a dus la închiderea unor business-uri pentru motive ce țineau de interpretarea legislației. Cele mai mari riscuri pentru companii sunt legislația interpretabilă și reticența autorităților în a oferi îndrumare.
„Tratamentele neunitare pot fi rezolvate prin îndrumarea autorităţilor, pentru că este evident că nicio legislaţie din niciun stat nu poate fi atât de cuprinzătoare şi de detaliată încât să acopere toate cazurile practice. Însă în timp ce alte ţări oferă asistenţă complexă contribuabililor, la noi există o mare reticenţă. Încă ne mai confruntăm cu răspunsuri care citează strict prevederile legale, sunt incomplete sau chiar divergente“, susține avocatul Marius Coltuc.
SFIA diferită pentru părți ale aceleiași tranzacții
Acesta vine cu un exemplu pe care l-a întâlnit în practică și care vizează soluţia fiscală individuală anticipată (SFIA). „Acest instrument este furnizat de Fisc contra cost, este un act administrativ fiscal şi ar trebui să ajute contribuabilii să aplice tratamentul fiscal corect pentru tranzacţii viitoare. Cazul la care mă refer este al unor parteneri implicaţi într-o tranzacţie. Atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul au solicitat SFIA, dar fiecare a primit alt răspuns. Prin urmare, au cerut să li se explice care este varianta corectă legală pe care trebuie să o aplice amândoi, fiind părţi ale aceleiaşi tranzacţii, dar nu au mai primit niciun răspuns, deşi îl aşteaptă de peste un an. Această abordare este de neînţeles şi generează blocaj în mediul de business. Pornind de la exemplul de mai sus, este uşor de imaginat că în cadrul unei inspecţii fiscale se poate stabili o altă bază de impozitare, cu obligaţii de plată mai mari şi accesoriile aferente. Este un risc pe care cei implicaţi nu au efectiv cum să îl prevină“, spune Coltuc.
Ariile unde lipseşte îndrumarea, cele mai expuse
Un alt exemplu întâlnit în practică este tratamentul aplicat de inspectori în cazul taxării inverse pentru achiziţiile intracomunitare.
„Taxarea inversă face imposibil un prejudiciu la buget şi, în consecinţă, inspectorii nu ar avea niciun motiv să anuleze dreptul de deducere a taxei. Totodată, din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) rezultă că dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat doar atunci când se aplică regimul normal de TVA. În cazul taxării inverse se anulează atât TVA colectată, cât şi deductibilă, deci impactul este nul. Cu toate acestea, vedem controale la care inspectorii refuză dreptul de deducere menţionând TVA colectată şi pun contribuabilii în situaţia de a merge în contestaţie şi instanţă“, adaugă avocatul.
Conform avocatului Coltuc, ariile unde lipseşte îndrumarea autorităţilor sunt cele mai expuse controalelor. „Situaţiile de acest fel nu sunt puţine şi trebuie să observăm că tocmai acele arii în care autorităţile evită să dea lămuriri sunt şi cele mai expuse inspecţiilor fiscale. Prin urmare, îmi pun întrebarea dacă reticenţa sau refuzul de a da îndrumare sunt sau nu intenţionate. Este posibil să fie vorba doar despre o teamă de răspundere, pentru că şi inspectorii sunt, la rândul lor, verificaţi de alte instituţii, însă pentru mediul de afaceri repercusiunile sunt serioase“, mai susține Coltuc.
Un termen ferm: 15 aprilie
Reprezentanţii Fiscului au termen până pe 15 aprilie să identifice contribuabilii care înregistrează în evidenţele contabile facturi aferente unor operaţiuni fictive şi să intensifice controalele operative în acele zone şi în domeniile de activitate care prezintă risc fiscal. Preşedintele ANAF, Bogdan-Nicolae Stan, a avut recent o întâlnire cu directorii generali şi executivi de administrare ai Direcţiilor Generale Regionale ale Finanţelor Publice şi ai Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, în vederea verificării stadiului de implementare a măsurilor de creştere a colectării şi conformării voluntare, cuprinse în planul de acţiune prezentat premierului Sorin Grindeanu. „Printre măsurile cuprinse în plan amintim: îmbunătăţirea dialogului cu contribuabilii şi îndrumarea acestora în vederea accesării unei eşalonări la plată, identificarea contribuabililor care înregistrează în evidenţele contabile facturi aferente unor operaţiuni fictive, intensificarea controalelor operative în acele zone şi domenii de activitate care prezintă risc fiscal, urgentarea implementării Serviciului Spaţiul Privat Virtual şi pentru persoanele juridice. Preşedintele ANAF le-a reamintit termenul până la care măsurile dispuse să fie duse la îndeplinire, respectiv 15 aprilie, solicitând conducerilor teritoriale să anunţe de îndată dacă întâmpină dificultăţi în implementare“, se spune într-un comunicat al ANAF.
Mai mulți bani la buget, față de 2016
În 2015 au avut loc peste 61.000 de controale şi inspecţii fiscale atât la persoane juridice, cât şi la persoane fizice. Sumele suplimentare stabilite au fost în valoare totală de 18,84 miliarde lei.
Guvernarea PSD a anunțat că în primul trimestru a reușit să colecteze mai mulți bani la buget decât în perioada similară a anului 2016, atunci când cabinetul era condus de Dacian Cioloș. În sumă absolută, aceste încasări au fost mai mari, însă raportate la PIB, veniturile au fost mai mici. Conform datelor Ministerului Finanțelor, ANAF a reușit să realizeze un total al veniturilor bugetare în trimestrul I 2017 în cuantum de 50.423,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 1,3% – indice nominal, respectiv 631,3 milioane de lei în cifre absolute, mai mult față de perioada similară a anului 2016 (49.791,8 milioane de lei), pe fondul implementării măsurilor de îmbunătățire a colectării și conformării voluntare, a anunțat Fiscul.
Pentru 2017, bugetul de stat prevede venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016, iar bugetul general consolidat – care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj – are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.
Îngrijorări pentru 2017
Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna martie 2017 a însumat 18.429,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 5,2% – indice nominal, respectiv 904,7 milioane de lei în cifre absolute, mai mult față de perioada similară a anului trecut (17.524,6 milioane de lei). De fapt, Fiscul a colectat cu 0,3% din PIB mai puțin în perioada ianuarie-martie 2017, comparativ cu primele trei luni ale anului trecut. Situația este îngrijorătoare pentru întreg anul 2017, pentru că ținta este de 26,1% din PIB, față de 26% din PIB în 2016. În primul trimestru din anul 2016 s-au colectat 25% din suma necesară pentru tot anul. Acum au fost colectate 23,8%, adică nici un sfert. În plus, ANAF reușește să returneze în fiecare lună în medie 1,5 miliarde de lei sume provenite din rambursările de TVA. În luna trecută, suma a fost mai mică cu aproximativ 500 de milioane de lei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.