Cum vorbim despre fotbal, așa vorbim despre toate… Nu vedem dincolo de persoane, adică. Nu vedem zona impersonală a problemelor.
Echipa națională de fotbal joacă prost de 20 de ani, dar abia acum încep comentatorii să asume cu oarecare seriozitate această situație. Dar încă nu atât de serios încât să vadă și problemele. Tot despre persoane vorbim (antrenori, jucători). Seriozitate maximă ar fi doar dacă am reuși să vedem că bazele fotbalului nostru s-au năruit.
Bazele… Adică școlile de fotbal. Nu mai avem câte aveam înainte de 1990, iar cele pe care le avem sunt prost finanțate. Bazele… Adică terenurile. Nu mai avem câte aveam, iar cele pe care le avem sunt prost întreținute. Bazele… Adică tot ce este bază organizatorică și bază materială.
Când Ungaria avea fotbal de calitate (1960-1970), noi nu aveam. Apoi am avut noi și n-au mai avut ei (1980-1999). În ultimii ani, echipa națională a Ungariei revine la un fotbal de calitate. Actualul lor premier, Viktor Orban, a jucat fotbal în divizia B. E premier de mulți ani. De la bun început, a reorganizat și fortificat bazele fotbalului din țara sa. După ani și ani, iată, se văd rezultatele. Noi? Dacă am purcede la ceea ce a făcut Ungaria, am vrea rezultate a doua zi.
Așa s-ar fi compromis Gică Popescu dacă ar fi fost ales președinte al FRF. E una din puținele minți de la noi care văd dincolo de persoane. Și azi vorbește despre reorganizarea și fortificarea bazelor noastre din fotbal. Numai că n-am fi avut răbdare să vedem că după primii ani ai săi la conducerea FRF, rezultatele încă se lasă așteptate. Viktor Orban nu e șef de federație și tot a avut de așteptat ani de zile pentru ca noua organizare a fotbalului din țara sa să dea roade.
Microbistica noastră (mult extinsă și în politică) ne-a fost de folos cândva: „Ole, ole, Ceaușescu nu mai e!” Azi ne încurcă al naibii de mult.
Mai ales în chestiunile ce țin de viața politică nu prea vrem să vedem bazele care duc la proastele rezultate ale țării: decăderea calității învățământului, în primul rând. Dacă le vede unul sau altul, nu poate face ce ar fi de făcut. Asta pentru că întru schimbări în bine ar fi necesară o masă critică de „văzători”. Apoi ar fi necesare multe bătălii cu mafiile instalate în învățământul nostru de orice nivel. Mafii? Pe scurt: evitarea oricărei umbre de meritocrație.
Cu învățământul nostru de azi, rămas și mâine ca azi, avem asigurată o continuitate lungă a decăderii calității vieții noastre politice. Până unde ar putea cădea? Mai jos decât să avem un președinte de țară care să vrea dezbateri strict secrete despre Legea serviciilor de informații? Mai jos ar fi atunci când astfel de legi ar fi atât de secretizate încât și serviciilor le-ar fi greu să afle despre ele.
Cât despre fotbalul nostru, e o veritabilă școală de microbism politic. La noi, cine a apucat să fie pesedist (ori liberal) la tinerețe, așa moare. În fond, de ce ar da vrabia din mână pe cioara de pe gard?
Nu știm să votăm, zice unul. Ce să votăm, dacă în meniul electoral de ani de zile dăm peste aceleași ciorbe reîncălzite? Problema-cheie, la noi, este că școala nu mai dă… legume bune. Bașca faptul că apa pe care o pun partidele la fiert e viermănoasă…
Si ce vrei sa zici,dl. Buduca,sa dea statul bani ca fotbalistii sa se plimbe in Ferrari?Sa dea statul bani din taxele romanilor sa-si faca operatii estetice curvele fotbalistilor?
sa de statul bani sa se umfle ca plosnitele Gicanii din fotbal?Sa fie salvat Dinamo?:))
Nu mai suntem in stare sa construim un pod,vezi cazul podului ‘Arsene’:)) inaugurat de dobitoc cu fast acum 6 luni,si dumneata o iei pe aratura cu toti penalii din fotbal..
Chiar ne-am pierdut busola
Nepricepere sau minciună?
„În ultimii ani, echipa națională a Ungariei revine la un fotbal de calitate”