La finele secolului al XIX-lea, nu mai exista nimic esențial în statalitatea occidentală care să nu fi fost contestat. Fuseseră puternic criticate și forma politică a statului (parlamentarismul liberal), și forma sa economică (capitalismul). Un radical precum Nietzsche contestase și baza religioasă a statelor din Occident.
În prima treime a secolului al XX-lea, bolșevismul va încerca să construiască un stat fără capitalism, iar fascismul și nazismul – un stat cu un parlamentarism fără pluralism politic.
Eșecul acestor radicalisme (care au fost numite mai apoi totalitarisme) a luat forma unui nou război mondial, în urma căruia părea că statul fără capitalism are viitor. Era, în fapt, un capitalism de stat.
Pe șestache, cum am zice noi, undeva, cineva a gândit așa: să nu dărâmăm vechea formă a statului, ci să-i adăugăm un etaj și să coborâm de acolo sforile necesare; să legăm etajele inferioare de cel superior cu aceste sfori.
Aceste sfori erau deja eficiente la finele anilor ’60. După asasinarea lui JFK, mai ales, nu mai puteai ajunge parlamentar în SUA dacă nu te finanțau bogătanii marii finanțe. Apăruse televiziunea și costurile unei campanii electorale s-au dus mult în sus. Noului totalitarism i se spune acum Deep State. Este un totalitarism oligarhic dat fiind că la etajul cel nou locuiesc doar reprezentații oligarhiilor. Cei de la etajele vechi cred că ei locuiesc în continuare într-o democrație clasică și sunt încurajați să creadă asta.
Noi, aici, în România, după 1990, am crezut că ne vom integra într-o democrație clasică, dar acum vedem, fără să mai orbecăim, că ne-am integrat (am fost integrați) în totalitarismul cel nou. Ne-am dumirit cel mai mult în vremea pandemiei, când totalitarismul cel nou nu s-a mai ferit să-și arate fața cea adevărată.
Acum, unii spun că efectele inflației amorsate de tiparnițele care au menținut echilibrele sub pandemie sunt dezamorsate cu un aspirator de bani care a luat forma unui război. Prețurile la produsele energetice o luaseră în sus încă înainte de război, dar războiul are menirea să pună în dezbatere o nouă ordine energetică a lumii.
Nu prin acumulări lineare, ci prin rupturi haotice se mișcă științele tari – aceasta a fost concluzia epistemologică cea mai adâncă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Transpusă în plan politic, această concluzie impunea trecerea de la reformism la revoluționarism, fie el unul de față, fie el unul ascuns.
Batrane, ai cazut din lac in putz! Ti-ai pus sufletul de crepit/de prostovan mojic in palma batatorita de prolet! Suntem din 1989 din nou ca pe vremea lui Lenin si Stalin dinainte de 1917, doar DISTRUGEREA Romaniei este ca aceea de dupa 1917 in Rusia sovietica!!! Ai toate reflexele humoroido-tomline si acelasi jargon… Singura deosebire, in loc de „medicamente” numesti „rudotelul”, in rest obsesia cu „dreptul extremist la opinie” e identica!!! Eu spun aici de ZECE ani ca traim in BOLSEVISMUL leninisto-stalinist, si nu doar acum, ci din 1945 si intr-o continuitate perfecta dupa 1989, SUBORDANARILE RAMANAND INTACTE, doar pe cai ocolitoare, Filialele Comintern din SUA(CIA-Deepe de Staate), Berlin si Bruexelles!!!Te identifici cu humoroizii prin refuzul de a recunoaste CONTINUITATEA
BOLSEVICA, preferand in mod criminal si antiromanesc sa numesti Securitatea rebotezata in fostele Directii „servicii” si abia cu acest „statut” sa le condamni ca TRADATOARE DE TARA, dar nu ca dinainte de 1945 in subordonare cominternista, ci „capitalista”, adica „oculte/ovrei/khazari/mafii/masonerii.Pacat de tine ca nu-ti traiesti batranetea demn, adica fiind capabil sa recunosti ca bolsevicii
ti-au distrus tineretea si intreaga existenta fara intrerupere pana azi…