România – 200.000 de teste

În România s-a efectuat testul cu nr.200.000 legat de noul coronavirus. Datele comunicate oficial, pentru uzul public, continuă să fie neclare în privinţa naturii acestora(…)

România – 200.000 de teste

În România s-a efectuat testul cu nr.200.000 legat de noul coronavirus. Datele comunicate oficial, pentru uzul public, continuă să fie neclare în privinţa naturii acestora(…)

corespondență de la Praga de G.S. Jivănescu

În cursul zilei de 4 mai 2020, în România s-a efectuat testul cu nr.200.000 legat de noul coronavirus. Datele comunicate oficial, pentru uzul public, continuă să fie neclare în privinţa naturii acestora, neprecizând dacă sunt avute în vedere persoane testate, dacă sunt teste RT-PCR de evidenţiere a infectării cu virusul SARS-CoV-2, sau dacă sunt incluse şi testele (unele zise şi rapide) de identificare a anticorpilor bolii COVID-19.

Cum nu e singura ţară în care se raportează la grămadă, această chestiune pare colaterală, ca şi lipsa unor informaţii cu privire la distribuţia pe judeţe (sau măcar pe pitoreştile regiuni de dezvoltare). Sigur, în Danemarca, Marea Britanie şi Serbia, comunicatele au în vedere persoanele testate. Una peste alta, suma celor două sute de mii de teste pare satisfăcătoare, deşi ar fi mai riguros să afirmăm că este încă susceptibilă de rezerve vis-à-vis de răspândirea bolii şi de poziţionarea în ansamblu faţă de vârful epidemiei. Conform Worldometer Update, pe 4 mai, după-amiaza, clasamentul european al testelor raportate la 100.000 de locuitori avea următoarea înfăţişare:
peste 10.000: Islanda (14.792); peste 7.500 : Malta (8.199) şi Luxemburg (7.722); peste 5.000 : Cipru (5.444, fără R.T.C.N.) şi Lituania (5.240); peste 4.000 : Portugalia (4.413), Danemarca (4.226), Estonia (4.205) şi Spania (4.133);
peste 3.000: Belgia (3.803), Italia (3.624; în Lombardia, s-au efectuat până pe 4 mai 418.835 teste, adică peste 4.100 la o sută de mii de locuitori), Letonia (3.471), Irlanda (3.430), Norvegia (3.362), Elveţia (3.267), Austria (3.099) şi Germania (3.040);
peste 2.000: Rusia (2.947), Slovenia (2.766), Cehia (2.442) şi Rep.Belarus (2.237);
peste 1.500: Finlanda (1.868), Slovacia (1.791), Marea Britanie & Irlanda de Nord (1.777; în Anglia, media este mai ridicată decât în restul regatului – circa 1.880; în Scoţia, s-au raportat, cumulat, la 4 mai, 61.696 persoane testate, adică circa 1.130, în Ţara Galilor – 41.454, adică circa 1.320 la suta de mii de locuitori) şi Franţa (1.686);
peste 1.000: Turcia (1.389, inclusiv partea asiatică),Ţările de Jos (1.377), Serbia (1.218; Kosovo nefiind stat-membru al OMS, raportarea e făcută la numărul total al populaţiei, inclusiv Kosovo; în fapt, fără Kosovo, media de teste la suta de mii de locuitori pentru Serbia ar fi mai mare, de circa 1.350), respectiv Muntenegru (1.246), Suedia (1.183), Bosnia şi Herţegovina (1.048), România –locul 33, sau 22 în Uniunea Europeană (1.039; cum Worldometer pare a nu ţine cont de numărul mare de români repatriaţi voluntar în ultimele două luni, cu cele 199.068 de teste raportate pe 4 mai la amiază, se poate admite o medie de peste 1.000) şi Polonia (1.014);
între 500 şi 1.000 de teste la 100.000 de locuitori: Croaţia (951), Ungaria (870), Macedonia de Nord (833), Grecia (773), Bulgaria (707) şi, respectiv, Rep.Moldova (507, inclusiv Transnistria); sub 500 : Kosovo (458, fără comunităţile majoritar sârbeşti din nord; pe 3 mai, autorităţile sanitare de la Priştina, care au primit ajutoare masive de pe tot globul, inclusiv din Serbia, au raportat 8.287 de teste efectuate), Albania (313) şi Ucraina (308, fără teritoriile din est şi Crimeea).

Acestea fiind datele, pentru a estima numărul real al persoanelor testate în cazul României, admiţând că în comunicatele oficiale nu sunt incluse şi testele incorect procesate, cele eronate, ca şi cele neconcludente, rămâne posibilitatea aproximării numărului de teste efectuate asupra persoanelor însănătoşite. După cum rezultă din clasamentul de mai sus, raportul dintre numărul de teste din Polonia şi cel din România (în seara de 4 mai: 383.304 / 199.068) este aproape identic cu cel al populaţiilor celor două ţări. Cum datele din Polonia precizează în plus şi numărul de persoane testate, diferenţa raportată la suma persoanelor vindecate (4.095) este 3,78 de teste aferente unei astfel de persoane. Aplicând această corecţie ipotetică numărului de români care au scăpat de boală de 5.269, rezultă că diferenţa dintre numărul de teste raporate şi numărul de persoane testate ar fi de 19.917. Deci, prin analogie, se poate afirma că în România au fost testate circa 180.000 de persoane.
În privinţa cadenţei testării, specialişti din Polonia au solicitat efectuarea a 60-80.000 de teste săptămânal, cam departe de suma reală. De altfel, nici măcar guvernul britanic, ce s-a angajat să ridice nivelul zilnic la 100.000, nu a reuşit să impună sistemului medical din ţară un asemenea scor.

 

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

  1. @Se implinesc profetiile, cred ca e mai bine de un an de zile de cand scriu despre acest subiect fara link sau alte dovezi. Si iaca, am gasit un OM care arata dovezile despre care scriu si scriu! Personal, citesc printre randuri si prin live-ul guristilor plus mimica fetei, adaug actiunile de moment sau le plasez in zone departe de lumea romaneasca, analizez spontan si vad exact ce urmeaza! O fi intuitia, o fi mesaje informationale prin puterea gandului si mintii(?), sau simpla nebunie progunda, dar se adeveresc toate, precum in 1989 cand ulam fata sa gandesc si radeau sau ma ironizau destui:”O SA AJUNGEM UNUL CU SAPA SI O STANA DE IDIOTI/ANALFABETI CU MAPA” ca deh „CARTE MULTA NU SE CERE, PROST SA FII SA AI PUTERE” si ce sa vezi „CINE-I HARNIC SI MUNCESTE, ORI E PROST ORI NU GANDESTE”! Urlam la serviciu in decembrie 1989 aceste strigaturi fara sa constientizez ca vor fi chiar realitate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.

@2025 Cotidianul.ro. Toate drepturile rezervate