Pentru mers la muncă în Germania, distanța socială nu mai este necesară. Fotografiile de joi din Aeroportul din Cluj-Napoca reprezintă excepția necesară. Cînd este vorba de marile puteri, pericolele epidemice se diminuează. Pentru nevoile lor, putem dilua chiar și starea de urgență. Mii de oameni s-au strîns ca prin minune pe aeroportul din Cluj peregătiți să plece la muncă în Germania. Cînd lumea geme de pierderile provocate de coronavirus, Germania intră în perioada de culegerea sparanghelului. O legumă de mare finețe, specific vestului european, pentru care există o piață tradițională. Dar nu și o forță de muncă disponibilă să o culeagă. Nemții seamănă sparanghel, vînd de trăznște, mănîncă de se umflă, dar nu au chef și nici oameni care să-l culeagă. Astfel, recurg la valurile de amărîți din estul Europei. Sparanghelul cules de fomiștii din Est, gata să-și contamineze și mama și copiii, este trmis în piețele germane și în restaurantele de lux. O parte ajunge și în Europa de Est. Se recuperează astfel cheltuielile cu munca zilierilor din ”Ost”. Nu se termină cu sparanghelul, că vin căpșunele! Cele din Spania, culese tot de români și cele din Grecia se vînd deja prin piețele bucureștene și ale altor orașe mai mari din România. După sparanghel, românii din avoanele înghesuite se mută la căpșunile franceze și la cele germane. Ce se întîmplă cu căpșunele românești? Nu sunt prioritatea nimănui!
„În jur de 80-90.000 de români”, carnea de tun a străinătății
Austria şi Germania relaxează restricţiile
Cei care nu erau necesari vestului european au rămas în țară să lupte cu coronavirusul și cu regulile de protecție! Au fost aliniați cu virusul și s-au întors în mare grabă în țară, speriați că rămîn pe drumuri în Europa de Vest. Acum mai revin în țările de afară numai cei care au un loc de muncă. La sparanghel, la căpșune, dar loc de muncă temporar.Un loc de muncă și un nume pe o listă.
Cum s-au făcut aceste liste pentru plecat la munci agricole în Germania? Cei mai mulți dintre disponibilii la munci agricole nu au internet. Ce firmă i-a racolat? Sau erau de pe listele de la intrarea în țară? S-au făcut listele în locurile de efectuare a zilelor de carantină? De ce nu mai este valabilă carantina de la intrare în Romania și la intrare în Germania? Riscă statul german o contaminare cu virusul adus în România, din Spania și Germania? Sau sparanghelul este mai tare decît amenițarea cu moartea? Sau pentru nevoile Germaniei, legile din România și regulile de păstrare a distanței sociale nu mai contează? Cînd este vorba de prietenii noștri de la Berlin nu mai reprezentăm un pericol, nu mai suntem țigani, nu mai furăm, nu mai contaminăm! Trăiască frăția pe bază de culesul sparanghelului și a căpșunelor!
Între timp, televiziunile difuzează la greu anunțul Guvernului României. Anunțul cu „spălatul pe mîini” nu mai este valabil. Mai nou, în anunțurile difuzate de guvernul Orban, se recomandă doar „spălatul peste mîini”. Probabil că Ludovic Orban și Klaus Iohannis folosesc „spălatul pe mîini” numai cînd se referă la derobare sau la pasarea responsabilității. În comunicarea cu populația, a fost introdusă recomandarea „spălatul peste mîini”, urmînd să se introducă și „spălaltul peste picioare”. Probabil că Guvernul se spală peste cap, în vreme ce deciziile se iau cu zburat peste lege.
Sigur, Klaus Iohannis se deplasează la Sibiu numai „peste Valea Oltului”! Și din cînd în cînd se întreabă:
– Oare de ce în România nu se cultivă sparanghel?
Ce date ultrasecrete ascunde România? Sunt miliarde de dolari în joc! Dosare X. Daniel Teodoreanu, 10 aprilie 2020.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a semnalat vineri o situație de mare interes pentru economia ţării noastre. Într-o intervenţie la DC News, Daraban a scos în prim-plan o întrebare în jurul căruia planează un mister adânc. „Vă pot spune un lucru care ne interesează pe noi de mulți ani. Să înțelegem, de exemplu, în ce a constat cifra de 86,28 miliarde euro importuri ale României anul trecut.
Am solicitat în nenumărate rânduri să încercăm să aflăm valoarea importului pe brand. Probabil dacă în dreptul unui brand celebru, să zicem de electrocasnice sau ceva mai vizibil pe piață… De exemplu, dacă am vedea 3-4 miliarde euro, probabil ne-am duce la head-ofice-ul producătorului respectiv și l-am întreba ce ar dori de la viața noastră ca să ajungă să producă în România. Pentru că, până la urmă, dezideratul nostru este să producem în România cât mai mult, indiferent de cine îl produce, de forma de capital. Și să consumăm ce se produce în România. Din păcate, nu reușim să aflăm aceste date. Credeți-mă că am apelat la miniștri de resort, la prim-miniștri. Martori îmi sunt și domnul Ponta, și domnul Tudose. Nici dânșii nu au reușit să obțină aceste date, deși le-au solicitat de față cu mine. Sunt martor aici”, a spus Daraban în cadrul dezbaterii online.