SRI vorbește despre Binom și nu infirmă că are acoperiți în presă

SRI a răspuns acuzațiilor aduse de către un fost șef în cadrul SRI, Daniel Dragomir, susținând că Serviciul nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale, nu a determinat finalizarea dosarelor, iar legat de acoperiții din presă se comportă precum „toate serviciile partenere”.

„Binomul” și „Câmpun tactic”

Acuzațiile repetate legate de implicarea SRI în Justiție, urmărirea penală, dar și existența unui „câmp tactic” sau a Binomului SRI-DNA care ar controla evoluția dosarelor, se regăsesc în mai multe declarații de presă. Iar aici este vorba inclusiv de oameni din sistem.

Daniel Dragomir, fostul colonel SRI, spunea în urmă cu câteva zile că politicieni, oameni de afaceri sau jurnaliști au fost interceptați pe mandate de siguranță națională, timp de cinci ani, după care Laura Codruța Kovesi, cea care a semnat mandatele, le-a cerut la DNA odată cu mutarea ei.

”În 2009-2013, mai mulți oamenii de afaceri, politicieni, oameni din societatea civilă și media au fost interceptări pe mandate de siguranță naționale pentru activități conexe activităților teroriste. Repet, oameni politici, de afaceri și jurnaliști au fost interceptați timp de 5 ani continuu, invocându-se chestiuni conexe activităților teroriste. Mai mult, toate aceste mandate au fost aprobate, avizate și transmise de fosta șefă a Parchetului General, doamna Kovesi. În 2014, mandatele se obțin 6 luni, după care se pot prelungi 3 luni, s-au obtinut mandate succesive”, a declarat Daniel Dragomir, fostul colonel SRI, la România TV .

Răspunsul SRI

Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni. Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, la orice nivel.

Pe de altă parte, ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului.

Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofițerii de informații și procurori, dar ea s-a desfășurat cu stricta respectare a legislației în vigoare, într-un cadru instituțional statuat. În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat.

În răspunsul SRI se face referire și la protocolul încheiat cu Parchetul General

Răspuns SRI:
Obiectivele cooperării erau schimbul de informaţii relevante şi utile, precum şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică. Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părţi, a obligaţiei legale de a-şi acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, şi nu o imixtiune în independenţa justiţiei sau a magistraţilor.

Nu au fost însă singurele acuzații.

Dragomir afirma că ofițerii SRI erau cei care creau un „culoar” în Justiție, și anume ei se ocupau de rechizitorii, alegeau judecătorii și asigurau sentința dorită.

„Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă, în speranța că onor câmpul tactic se va ocupa în continuare pentru a asigura culoarele necesare pentru asigurarea condamnării. (…)Se trimiteau bilețele, prin mesageri anume desemnați către judecători anume desemnați”, a mai spus Dragomir.

Răspunsul SRI:
SRI nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.

În faza de debut a urmăririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat să aibă următorul aport: transmiterea de informări cu privire la săvârşirea de fapte penale; acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni. Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofițeri ai Serviciului Român de Informații.

Despre implicarea Serviciului în arestări, se menționează că „SRI a instituit principiul toleranței zero față de orice abuz sau abatere de la lege și conduita profesională”.

O altă acuzație este cea legată de acoperiții Justiție și politică.

„Implicarea în zona politică, e o chestiune ilegală. Pe unii i-am întâlnit intrând sau ieșind din biroul lui Florian Coldea. Existența lor e o chestiune clasificată, singura instanța care poate să facă lumină este o comisie parlamentară. (…) Erau relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic, relații dezvoltate în timp, spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. Al doilea caz, pe bază de șantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA și în al treilea rând al ofițerilor acoperiţi în Justiţie. Când vorbim de ofiţeri acoperiţi între procurori şi judecători se încalcă grav Constituţia”, a declarat Daniel Dragomir.

Răspunsul SRI:
SRI respectă cu strictețe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraților completate anual. Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicțiilor, ca atare orice altă speculație este falsă.
Răspunsul SRI legat de colaboratorii din politică.

SRI nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale. Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992). Concluzionând, SRI a respectat legea şi nu a avut acoperiți în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie.

Daniel Dragomir a vorbit și despre acoperiții din mass media: „Sunt trei zone ale căror abordare a condus la chestiunea abuzurilor. În primul rând acoperiții în media și interesele tot mai mari ale conducerii Serviciului pe zona de media. În zona acoperiților din media, orice serviciu are astfel de tehnici. Era interesant că un jurnalist mergea și îi lua un interviu lui Osama bin Laden și aducea o cunoaștere foarte mare despre o situație, însă în cazul nostru…un ofițer acoperit din media care desfășoară activitatea pe securitate națională, este cu totul diferit față de un ofițer acoperit din media care primește pe mailuri rechizitorii sau documente nepublice și are un singur ordin: să îl facă pe acel om ca pe cel mai mare infractor”.

SRI nu infirmă însă că are acoperiți din presă.
Răspunsul SRI:
SRI a afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informații se comportă după aceleași norme ale muncii de informații ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranța națională, cu stricta respectare a legii.

Un alt capitol este cel al folosirii mandatelor de terorism în alte scopuri

„În martie 214, doamna Kovesi face o solicitare către Înalta Curte , cu șapca de șef al DNA, și cere aceste mandate, pentru a-i rezolva pe aceștia oameni, nu din perspectiva terorismului, ci a corupției. (…) Șefa DNA solicită așadar după cinci ani de la momentul când semnase pentru aceste mandate și prelungirea lor, chiar dacă în acea perioadă nu a văzut că e ceva important, dacă era ceva de corupție nu l-a sesizat pe domnul Morar (n.r.: procuror șef al DNA în acea perioadă)?”, a mai spus fostul colonel SRI.

Răspunsul SRI:
În privința modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire și combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informație nu a fost valorificată de către DNA. Fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitați să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în țară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.