Cheltuielile statului român pentru Programul de Promovare a Exporturilor a crescut de aproape trei ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei, iar numărul de beneficiari au la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri. În realitate, aproape 50% din beneficiarii PPE nu se regăsesc printre exportatorii României, se arată într-o notă de fundamentare a OUG pentru liberalizarea promovării exportului românesc, elaborată de Ministerul Economiei.
Suma medie per beneficiar participant la târguri a crescut de la 63.000 lei în 2015 la 118.000 lei în 2019. Cu toate acestea, pentru beneficiarii „noi” (care nu au mai fost beneficiat de finanțare și anii anteriori), suma medie a fost de 89.000 lei, în timp ce pentru firmele care au fost finanțate și în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanțată în 2019 a fost de 145.000 lei.
În 2019, peste jumătate din beneficiari au fost finanțați și în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ei au avut legături prin intermediul asociaților/administratorilor comuni cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți. Totodată, numărul de firme „noi” a fost sub 35%, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut același tip de legături cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți.
Costul cu comisioanele intermediarilor care intermediază participarea la târguri/misiuni a crescut de aproape 4 ori, de la un cost total de 1.950.000 lei în 2015 la 7.650.000 lei în 2019.
Raportat la numărul total al exportatorilor României în fiecare dintre anii 2015-2019, numărul beneficiarilor PPE reprezintă în medie aproximativ 3%.
Peste 75% din exporturile României sunt reprezentate de 500 de exportatori. Dintre aceștia, între 2015-2019, au beneficiat de susținere PPE în medie doar 8, iar activitatea acestora de promovare, participare la târguri și export nu a depins de finanțarea PPE.
În realitate, aproape 50% din beneficiarii PPE nu se regăsesc printre exportatorii României. Dacă în 2015 aproximativ 170 din beneficiari nu se regăseau printre exportatorii României, în anul 2019 această cifră a crescut la aproximativ 230. Deși este șocant, aceste cifre se explică atunci când sunt privite prin prisma problemelor care afectează PPE de 10 ani de zile, probleme caracteristice politicilor publice socialiste. Printre acestea, relevante ar fi cele privind selecția firmelor beneficiare PPE, precum și lipsa oricăror verificări ale condițiilor de eligibilitate fie înainte, fie după participarea la evenimente de către beneficiari. Astfel, condiții esențiale de eligibilitate sunt îndeplinite prin declarație pe propria răspundere, declarații care în realitate nu sunt verificate.
Acest lucru se traduce în participarea unui număr considerabil de beneficiari care fac parte din același grup de societăți, sunt deținute de aceiași asociați sau administrate de aceleași persoane. De asemenea, printre beneficiari se regăsesc nu doar societăți care nu exportă, ci chiar și unele care au o cifră de afaceri infimă sau care nu au deloc activitate. Raportat la cerința unui număr minim de participanți pentru organizarea unui târg sau unei misiuni, decidenții sunt uneori nevoiți chiar și să „umple locurile” pentru atingerea pragului. Acestea sunt doar o parte din problemele PPE, detaliate în continuare, care accentuează risipa banilor publici, ocazionează cheltuirea lor preferențială, și mai ales care face ca aproape 50% din beneficiarii PPE să nu fie exportatori și ca banii contribuabililor cheltuiți în PPE să fie risipiți fără a ajuta exporturile.
Participarea la târgurile internaționale este intermediată de firme contractate în urma unor proceduri de achiziții accelerate. Numărul intermediarilor a rămas formal 11 între 2015-2019. În realitate, însă, peste jumătate au legături între ei în diferite combinații.
Peste două treimi din totalul evenimentelor din 2019 au fost intermediate de 4 firme, iar 3 dintre acestea au legătură între ele prin foști asociați. A 4-a este deținută de un fost vicepreședinte ANEIR participant la lucrările Consiliului de Export. O a 5-a firmă intermediară notabilă aparține unui fost consilier al ministrului din perioada incipientă a PPE.
Situația este similară și în anii precedenți. Cu un singur cumpărător (statul) și un număr extrem de redus de intermediari, având legături prin intermediul asociaților comuni, concurența este extrem de restrânsă: la peste 2/3 din procedurile de achiziții s-a depus o singură ofertă. Comisionul intermediarilor fiind plătit la valoarea contractului, stimulentele nu sunt în sensul scăderii costurilor și negocierii eficiente cu târgurile străine.
Participarea la târgurile internaționale este intermediată de firme contractate în urma unor proceduri de achiziții accelerate, care asigură plata către organizatorul străin a chiriei spațiului (reprezentând peste două treimi din valoarea contractelor), precum și alte servicii de călătorie, cazare, transport mostre, organizare stand. Intermedierea participării la târguri se face în mod formal de un număr total de 11 intermediari, dar cu concentrarea câștigurilor: peste două treimi din totalul evenimentelor sunt intermediate de 4 firme în 2019.
Conform documentului, 52 din 78 de contracte atribuite în 2019 către doar 4 firme: 3 au legătură prin foști asociați, a 4-a este deținută de un membru ANEIR participant la lucrările Consiliului de Export.
Următorii 3 intermediari legați între ei au primit 37 de contracte:
1. Xtra Expo a fost intermediarul celor mai multe contracte din 2019, cu 17 contracte atribuite din 78. Firma este deținută de doi asociați care au fost și în SF Travel și cu o legătură de familie cu un asociat în Gerex Import Export.
2. Către SF Travel au fost atribuite 11 contracte din 78. Până în 2020, în ea au fost asociați și asociații Xtra Expo.
3. Către Gerex Import Export au fost atribuite 9 contracte din 78. Anterior, în firmă a fost asociată și o rudă a unuia din asociații Xtra Expo.
În total, cele trei au obținut 37 din 78 de contracte. La ele se mai adaugă și:
4. Olimpic International Turism care a obținut alte 15 contracte din 78, și este deținută de un consilier și fost vicepreședinte ANEIR, colaborator apropiat al co-președintelui Consiliului de Export care a participat alături de acesta la lucrările Consiliului din partea ANEIR.
Celelalte contracte din 2019 au fost: două perechi de companii legate, și una deținută de un consilier personal în cabinetul unui fost ministru al economiei.
Alte două firme intermediare legate între ele sunt Beta Expo Design și Ace Services Import Export, cărora le-au fost atribuite alte 6 contracte din 78. Cele două sunt legate între ele prin asociați comuni și cu Expo Professionals care a intermediat evenimente anterior perioadei 2015-2019.
Alte două firme intermediare legate între ele sunt Brigada Creativă și Godmother, cărora le-au atribuit alte 8 contracte din 78.
Visa SA a obținut alte 7 contracte din 78. Aceasta este deținută de un fost consilier în ministerul economiei, căruia i se atribuie contracte ale ministerului de cel puțin 10 ani.
Corpul de control al Prim-ministrului semnala într-un raport din 2014 că la spitalul clinic de urgență Bagdasar-Arseni București, documentațiile pentru atribuirea contractelor de achiziții erau întocmite pe baza ofertelor tehnice și financiare transmise de către Visa SA (și alții) anterior inițierii procedurilor de atribuire.
Astfel, peste două treimi din contractele din anul 2019 au fost atribuite către 4 firme, 3 din care sunt legate prin foști asociați. A 4-a este deținută de un coleg apropriat al co-președintelui Consiliului de Export. Pe lângă acestea, există alte două perechi de firme care sunt legate prin foști asociați. Formal, totalul firmelor intermediare este de 11.
Întâmplător, multe dintre societățile intermediare oferă servicii de turism și tur-operatori.
Aceeași este situația și în anul 2018: 54 din 63 contracte atribuite către 6 firme, 3 legate între ele într-un grup, 2 legate în alt grup.
Olimpic International Turism obține 17 contracte din 63. Xtra Expo, SF Travel și Gerex Export Import alte 28. Visa SA împreună cu Construteam, de care este legată printr-un fost asociat, obțin alte 9 contracte, pentru un total de 54 de contracte din 63.
Aceeași este situația și în anul 2017: 16 din 19 contracte atribuite către 6 firme, 4 legate între ele într-un grup, 2 legate în alt grup.
Visa SA și Construteam obțin 6 din 19 contracte. Xtra Expo, SF Travel, Gerex Export Import și Andrei Consultanță obțin alte 10 contracte din cele 19. Aceasta era deținută de un asociat al Xtra Expo și SF Travel. Din 2017 activitatea de organizare a târgurilor se mută de pe Andrei Consultanță pe Xtra Expo și SF Travel. Celelalte 3 contracte rămase merg la Olimpic International Turism și Beta Expo Design.
Aceeași este situația și în anul 2016: 19 din 27 contracte atribuite către 3 firme, două legate între ele într-un grup, una „predecesoarea” Xtra Expo și SF Travel. Visa SA și Construteam obțin 5 din 27 contracte. Andrei Consultanță obține alte 14 contracte.
Aceeași este situația și în anul 2015: 21 din 38 de contracte atribuite către 6 firme, legate în 3 perechi de câte 2.
SF Travel și Andrei Consultanță obțin 13 din 38 de contracte, Visa și Construteam obțin 5, iar Ace Services Import Export și Beta Expo Design obțin 3. Olimpic International Turism obține alte 7.
Aceeași este situația și în anul pandemic 2020. În anul 2020, s-au organizat licitații accelerate pentru 15 evenimente, cu 4 mai puține ca în 2017. Dintre cele 15, 12 au avut loc în perioada ianuarie-martie, iar 3 în septembrie-decembrie 2020.
Xtra Expo și Gerex obțin 9 din 15 contracte. Restul 6 sunt obținute de 3 dintre aceleași firme din anii precedenți.
Aceeași este situația și înainte de 2010. Printre intermediarii dinainte de 2010 se găsesc aceleași nume care sunt principalii operatori cărora li se atribuie contractele și în 2019: Olimpic Internațional Turism, Andrei Consultanță, Gerex Import Export. Alți intermediari includ Stand Expo, din același grup cu Gerex (și Andrei Consultanță, SF Travel, Xtra Expo), Expo Professionals, din același grup cu Ace Services Import Export (și Beta Expo Design), sau Global Job, din același grup cu Visa (și Construteam).
Dincolo de societățile care în unele cazuri sunt chiar aceleași, este notabil faptul că în cazurile în care societățile diferă, asociații care le dețin sau administrează sunt totuși aceiași cu cei cărora li se atribuie principalele contracte și în prezent. Tradiția acelorași contracte, cu aceleași firme, cu aceleași „rezultate” pentru exportul românesc, merge până la începuturile PPE-ului socialist.
Suveica care insfaca… Nici sa te miri nu mai ai cum… E limpede ca atunci cand vrei sa inghiti o tara cu totul… trebuie sa ajuti la demolarea si la supraindatorarea ei si sa determini prin orice metoda irosirea resurselor… plasezi niste incapabili in frunte si totul ajunge repede la solduri ca sa poti cumpara apoi foarte ieftin… Singurele activitati permise: Chiabureala si imburghezire vesnica din banii si resursele contribuabililor… Multumiri pentru articol.
Am mai scris despre transport export cu stationare cateva zile si retur ca import in Romania! Spun din discutii cu diversi soferi in parcarari straineze, asta se practica si metoda este arhicunoscuta.
Nu zău bre ,. Statul ??!!.. Statul ăsta nu are nume, pronume, adresă ?? E ca românu venit la vot in secuime, care cu buletinul in mână nu știa cum se numește, despre adresă nici vorbă. Dar era votant valid,.
Precis erau firme de partid si/sau ale clientelei politice ale PNL, USR-PLUS si UDMR…
Si de ce ar trebui sa ne miram din moment ce statul a dat bani celor care n-au cultivat un stiulete de porumb pe suprafetele pe care le au?!
Daca erau firme psd apăreau si nume si cătușe…asa este clar ca firmele sunt usrcruce si pnl.iohanis e la mare.
Nu înţeleg unde vedeţi dvs o problemă! Nu au exportat nimic cei care au beneficiat de banii publici dăruiţi susţinătorilor Săi de guvernul Său? Şi ce dacă? Ar fi putut să exporte, nu-i aşa, că doar trăim într-o lume virtuală plină de dreptate virtuală, de egalitate virtuală, de instruire virtuală, de bunăstare virtuală, de civilizaţie virtuală, de competenţă profesională şi politică virtuală, de cinste virtuală, de fidelitate virtuală faţa de ţară, de, de, chiar şi de respectare virtuală a regulilor vânătorii – şi mii de altele existente toate numai în spaţiul virtual, dar acolo cu toptanul, căci la români până şi Mutul de la Cotroceni e tare bun la gură când îi avantajează casele şi mesele! Aşa că de ce nu ar primi bani cei ai Lui care trebuie să primească banii ţării Lui pentru simplul fapt că sunt ai Lui, chiar dacă au exportat virtual mult şi real nimic, dar în schimb au importat real de ex. gunoaiele nemţeşti, altele decât gunoaiele pe care ni le vând stăpânii Săi în loc de alimente? Crâcneşte careva? Demonstrează careva? Stau unii dincolo de zidul cotropit şi scandează „ieşi afară”? A pus cineva în Piaţa Victoriei o rulotă în care demonstranţii să-şi ambaleze dragostea de guvern în pungi de nailon ca să le arunce dlui Câtzu peste gard? NU???? Păi şi atunci ce vreţi, rogu-vă? E o vorbă nemţească care spune: Wo kein Kläger ist auch kein Richter – unde nu e nimeni care depune plângere nu e nici judecător. Asta e. Dacă am avea şi noi un DNA care să facă plângeri penale pentru incompetenţă, nepotism, aroganţă, prostie urlătoare la cer, jaf la visteria mare şi la toate visteriile mai mici, risipirea ultimelor resurse ale ţării, batjocorirea bătrânilor în numele tinerilor, a bolnavilor şi morţilor în numele încă sănătoşilor şi, şi, şi – ei atunci poate că s-ar mai găsi şi câte un judecător. Măcar în cer, că pe pământ … :-((
” Statul a dat bani pentru exporturi firmelor care n-au exportat nimic „. Si … cari-i problema ? Infinitu-i destul de finit, o vor zbughi si ultimii peste hotare ; vajii … n-or fi nici ei atat de nesimtiti incat sa n-o zbugheasca’n hau .
Si-apoi … in tara lu’ cacat , doar mustele sa roiasca !