Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii ASE și care a fost prezentat în cadrul Policy & Impact Forum care relevă că tichetele de valoare (precum cardurile de masă, voucherele de vacanță și tichetele sociale) au generat peste 1,4% din PIB în 2024 și au susținut peste 213.000 de locuri de muncă
În schimb, dacă tichetele de masă și voucherele de vacanță ar fi indexate cu inflația conform scenariului simulat, impactul total asupra economiei ar crește cu până la 0,14% din PIB, generând între 12.000 și 18.500 de locuri de muncă suplimentare, cu efecte vizibile atât asupra consumului intern, cât și în zonele vulnerabile.
Tănase Stamule, decanul FABIZ, a declarat că rezultatele studiului sunt importante pentru că arată impactul tichetelor: „Studiul ne-a arătat că acest sistem crează și ține foarte multe locuri de muncă, atât în marile lanțuri, dar mai ales în ecosistemele locale. Aceste tichete ajută micile afaceri din localități tocmai pentru că se generează o cerere agregată constantă. Există multe dezbateri legate de voucherele sociale. Există o școală de gândire care spune ca dacă valoarea este prea ridicată se pierd contribuțiile sociale. Există altă școală de gândire pe zona de protecție socială care spune ca în acest fel banii ajung unde trebuie și oferă protecție socială. Eu cred că suntem astăzi într-o situație economică în care creșterea valorii voucherelor este o cale de mijloc care poate fi acceptată de toți jucătorii”.
Lect. Univ. Dr. Cosmin Cepoi a prezentat modul în care a fost măsurat impactul tichetelor de masă pentru cei care le primesc: „Am încercat, ca la medicină, să vedem efectul unui tratament. În cazul nostru, tratamentul reprezintă primirea acestor tichete. (…) Gospodăriile care primesc tichete de masă consumă în medie cu 4% mai mult decât cele care nu le primesc și beneficiile sunt vizibile mai ales în rândul populațiilor vulnerabile”.
Prof. Univ. Dr. Cristian Păun a prezentat modul în care tichetele de masă contribuie la creșterea gradului de incluziune financiară a beneficiarilor și a punctat importanța asigurării unui cadru fiscal favorabil: „„De mai multă vreme sunt atașat acestui tip de intervenție publică și îmi pare bine că studiile care s-au efectuat până acum la nivel european, la nivel internațional confirmă bănuielile mele: că acest instrument este un instrument sănătos prin care statul poate să redistribuie resurse, mai ales către cei care au nevoie fundamental de aceste resurse. (…) La acest moment, în România, tichetele de masă sunt impozitate cu 20%. Și înainte de a vorbi de ridicarea valorii tichetelor de masă, poate că n-ar strica să vorbim de scoaterea aberației fiscale numită impozit contribuție la sănătate de 10% de pe tichetele de masă. Și poate să scoatem și ce de-a doua aberație denumită impozit pe venit pe tichetele de masă. Dacă vă uitați la nivelul UE nu cred că există o țară care să pună contribuție la sănătate pe tichetele de masă”.
Prof. Univ. Dr. Adriana Alexandru Davidescu a prezentat cele două scenarii simulate în studiu. O indexare cu inflația de 7%, respectiv cu 9,8% a tichetelor sociale, față de un scenariu în care aceste tichete nu ar mai fi acordate.
Evenimentul s-a încheiat cu recomandările echipei de cercetători de la ASE, prezentate de Lect. Univ. Dr. Vanesa Teodorescu, directorul proiectului:
„Tichetele sociale nu sunt o cheltuială, ci un mecanism de echilibru economic si social, stimulează PIB-ul, susțin creșterea economică și evită fluctuațiile majore, creează locuri de muncă, reducând șomajul, și reduc economia informală, ceea ce pune mai mulți bani în sistemul public și susține sistemul de stat.
Recomandăm menținerea fermă a politicii tichetelor de valoare și a voucherelor sociale deoarece toate simulările din studiu demonstrează clar că aceste instrumente generează un impact pozitiv major asupra economiei, ajută la menținerea și crearea a zeci de mii de locuri de muncă și stimulează lanțuri economice. Un mecanism automat de indexare cu rata inflației este esențial pentru a proteja puterea de cumpărare a beneficiarilor și pentru a păstra efectul real stimulativ la nivel macroeconomic”.
