Sudul bolnav al Europei

Homeless men stand next to signs that read "I live on the street. I'm asking for some help. God bless you all" as they watch striking students (not pictured) on the second day of a 48-hour nationwide student protest against rising fees and educational cuts in Madrid March 27, 2014. Spanish police on Wednesday morning arrested more than 50 demonstrators who had been occupying a campus building for several days to protest against education spending cuts, according to local media. REUTERS/Susana Vera (SPAIN - Tags: EDUCATION CIVIL UNREST SOCIETY POVERTY BUSINESS)

Italia este amenințată de un colaps bancar, în Spania, Portugalia și Franța deficitele își fac de cap, iar Grecia este îngropată în datorii. O parte din zona euro plutește în derivă și principalele state care sunt la un pas să se înece vin din sudul continentului. Aceste țări, precum și altele, aflate în Europa Meridională, încalcă nonșalant Tratatul de la Maastricht care prevede un deficit bugetar maxim de 3% din PIB. Franța are 11%, Grecia și Portugalia sunt la 10%, Marea Britanie la 9% iar Italia se situează la 8% din PIB. Germania și Irlanda sunt la 5% iar Belgia și Spania au 4%. Ca fapt divers, România s-a situat sub 2% și tinde către 3%, la limită, în 2016. Finlandezii au 0%! Sunt destul de mulți “infractori”, majoritatea din sudul Europei, dar Comisia Europeană, deși a fost foarte vocală, nu a întreprins nimic în sensul sancționării lor. Până în luna iulie, când a inițiat proceduri penale împotriva Spaniei și Portugaliei.

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au convenit la jumătatea lunii trecute că cele două state au încălcat limita de cheltuieli permisă de reglementările comunitare, într-o decizie fără precedent, care creează condiţiile pentru negocieri legate de aplicarea unor posibile sancţiuni financiare. Dar, în urmă cu cinci zile, Bruxelles-ul a anunţat că recomandă să nu se aplice amenzi. „Sancţiuni fie şi simbolice nu ar permite celor două ţări să repare deficienţele trecutului şi nici nu ar fi înţelese de popoarele spaniol şi portughez”, a explicat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici.

El a subliniat de asemenea că aplicarea unor amenzi „nu ar fi cea mai bună decizie în acest moment în care Europa este pradă îndoielilor provocate de votul britanicilor în favoarea Brexit”. Se pare că împotriva amenzilor s-ar fi pronunțat Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanțe, cunoscut drept un campion al disciplinei de fier. Și, oricum, miniștrii de finanțe au vorbit luna trecută doar de o recomandare pentru sancțiune. Deficitele bugetare ale Spaniei (5,1% în 2015) și Portugaliei (4,4%) sunt doar o parte a problemei. Franța a sărit de mult de limita admisă. Italia, pe lângă deficitul mare, se confruntă mai nou cu o criză bancară, în timp ce Grecia este departe de a pune capăt indispoziției economice. Există de asemenea numeroase probleme politice. Spania riscă să organizeze alegeri pentru a treia oară în ultimele 12 luni dacă opoziţia socialistă continuă să blocheze formarea unui guvern. Liderul Partidului Socialist, Pedro Sanchez, a refuzat ieri să “facă treaba” conservatorilor prin intrarea într-o mare coaliţie sau prin semnarea unor acorduri de guvernare.

“Dacă domnul Sanchez îşi menţine ‘nu’-ul, ne vom îndrepta spre noi alegeri, ceea ce ar fi un nonsens, o nebunie’‘, a declarat premierul Mariano Rajoy într-o conferinţă de presă desfăşurată după o întrevedere cu liderul socialiştilor spanioli. Învingător în alegerile din vara anului trecut şi în cele din decembrie, Rajoy nu a reuşit să formeze un guvern, din cauza lipsei majorităţii absolute în parlamentul de la Madrid. Mai mult decât atât, Spania ar putea pierde puterea economică a Catalunyei.

În Portugalia, guvernul socialist numit în toamna anului trecut a promis că va purcede la mărirea salariului minim. Primul pas l-a făcut la finele lui 2015, atunci când a adăugat 25 de euro, ajungând la 530 de euro lunar. Ținta este de 600 de euro până în 2019. „A impune economiei costuri suplimentare pe care poate nu le va suporta reprezintă un semnal prost trimis de guvern”, a apreciat şeful opoziţiei de dreapta, Pedro Passos Coelho. În Italia, premierul Matteo Renzi a anunțat că își va da demisia în cazul în care va pierde în toamnă la referendumul privind simplificarea sistemului parlamentar. El le cere italienilor să fie de acord cu o serie de reforme care să modifice sistemul politic, în sensul limitării puterii Parlamentului de a dărâma la orice oră Guvernul. Propunerile sunt sensibile. Dar italienii văd în acest referendum oportunitatea unui vot de blam la adresa Executivului. În sondaje tabăra „no” are un mic avans. Asta înseamnă cu Mișcarea Cinci Stele, anti-UE, condusă de Beppe Grillo, va intra bine pe turnantă și va ambala motoarele pentru ieșirea Italiei din UE. Respingerea reformelor ar putea agrava criza bancară, pentru că déjà vorbim de o criză. Băncile italiene au nevoie de o capitalizare urgentă de peste 350 miliarde de euro, altfel ar intra în colaps.

În Franța, preşedintele Francois Hollande este pus sub o presiune considerabilă, în special din partea Frontului Național, formațiune naționalistă de dreapta, care face campanie furibundă pentru ieșirea țării din UE. Recent, guvernul de la Paris a pusă în aplicare o reformă foarte controversată pe piața forței de muncă. Opoziţia a anunţat deja că va contesta legea la Curtea Constituţională, iar sindicatele au sunat o mobilizare generală pentru data de 15 septembrie. Guvernul susţine că noul Cod al Muncii va flexibiliza piaţa muncii într-o ţară în care rata şomajului a ajuns la 10%. Sindicatele spun că legea a fost creată în favoarea angajatorilor. Mulți locuitori din aceste state din așa-numitul “Club Med” sunt obosiți de austeritatea impusă de la Bruxelles, măsură care a dus la dişlocări sociale foarte grave. S-a ajuns într-un moment în care europenii vestici se îndoiesc de capacitatea UE de a pune capăt constrângerilor financiare, susține Pierre Moscovici. Chiar și sancționarea simbolică a Portugaliei și Spaniei “nu ar putea fi înțeleasă de populație”. Sacrificiile de până acum nu sunt însă de ajuns pentru că veniturile statelor nu țin pasul cu cheltuielile.

Venituri mai mari pentru stat ar însemna chiar taxe și impozite mărite, iar cheltuieli mai mici s-ar traduce prin tăieri de salarii, de subvenții sau ajutoare. Există voci care susțin că încălcarea în mod voit a Pactului de Stabilitate reprezintă, pe lângă o sfidare a Burxelles-ului, o exacerbare a problemelor economice, cu efecte ce pot merge până la dispariția monedei euro. „Decizia Comisiei UE (în privința Spaniei și Portugaliei, n.r.) este deprimantă”, spune Lüder Gerken, șeful Centrului pentru Politici Europene de la Freiburg. „Pactul de Stabilitate este expus la decizii politice arbitrare. Ambele state țin deficitele peste limită în mare măsură pentru că așa vor. În aceste condiții se pune problema dacă mai menținem sau nu acest Pact”, a mai spus Gerken. Comisia a fost indulgentă și cu Franța, care are un deficit de 11% din PIB. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a explicat de ce se poartă cu mănuși: “Pentru că este Franța!”. Aceste fiind spuse, Gerken a fost categoric: “Dacă și tu, Juncker, ocolești legislația europeană, atunci noapte bună”. Europarlamentarul verde Sven Giegold a pledat pentru sancționarea Spaniei și Portugaliei. Dar actuala Comisie refuză însă să pedepsească pe cineva. Același lucru e valabil și pentru Germania, care se confruntă cu o perspectivă de deficit și mai mare de 5% pentru că vor crește investițiile și salariile. “Toată lumea face ce vrea. Numai că o monedă unică nu poate funcționa fără reguli. Dacă Comisia Europeană nu o apără, moneda nu va mai fi sustenabilă în cele din urmă”, susține Giegold. Întrebarea care se pune este dacă este nevoie de o trezorerie europeană comună, pe lângă o politică economică și fiscală. “Problema centrală este că politicile fiscale sunt complet diferite în concepții și nici măcar constituirea unei Trezorerii UE nu ar schimba ceva. Uniunea Europeană a fost mereu o uniune de transfer în sensul că a căutat să găsească un echilibru între câștigătorii și perdanții pieței comune. Unii au reușit să se integreze mai bine, iar alții mai puțin. Tot timpul au avut de câștigat cei mai puțin adaptați. Și azi vedem că sărăcia și șomajul sunt concentrate în sudul Europei și în Franța. În nordul Europei, acestea au scăzut dramatic”, afirmă Giegold. În concluzie, dominația sudiștilor în politica economică și financiară va continua să crească pentru că aceștia simt că nu li se poate întâmpla nimic. Nici Comisia Europeană și nici statele din nordul Europei nu sunt încă pregătite să aplice normele de stabilitate ale euro. Pactul de stabilitate și de creștere este un set de norme destinate să garanteze că state din UE depun toate eforturile pentru a avea finanțe publice solide și că își coordonează politicile fiscale. Unele norme prevăzute de PSC au scopul de a împiedica politicile bugetare să se îndrepte spre direcții potențial problematice, în timp ce altele au rolul de a corecta deficitele bugetare excesive sau datoria publică excesivă.

În baza tratatului UE, există deficit bugetar excesiv atunci când raportul deficit-PIB este de peste 3%. Datoria publică este considerată excesivă dacă depășește 60% din PIB, fără a scădea la o rată adecvată (definită ca o scădere cu 5 % pe an a datoriei excesive, în medie, pe o perioadă de trei ani). Țările care nu respectă normele preventive sau corective prevăzute de PSC pot fi sancționate. În cazul țărilor din zona euro, pot fi emise avertismente și, în cele din urmă, pot fi aplicate sancțiuni financiare, inclusiv amenzi de până la: 0,2% din PIB, dacă nu respectă normele preventive sau corective SAU 0,5% din PIB, dacă încalcă în mod repetat normele corective. În plus, toate statele membre (cu excepția Regatului Unit), pot face obiectul unei suspendări a angajamentelor sau a plăților din fondurile structurale și de investiții ale UE (de exemplu, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.