Dacă regimul totalitar ar fi ţinut România sub papuc şi-n ziua de astăzi, probabil că Mircea Toader, bădia Toader, ar fi fost şeful tractoriştilor de la un CAP cu rezultate bunişoare în întrecerea socialistă pe ramură. În ceea ce-l priveşte pe Cezar Preda, nea Cezar, pesemne că acesta ar fi răspuns de aprovizionarea cu vişine la o fabrică de compot. Cât despre Sebastian Vlădescu, domnu’ Sebi, probabil că acesta ar fi umblat cu creionul chimic pus după ureche printr-o întreprindere de confecţii şi le-ar fi pişcat de obrăjori pe femeile de la maşinile de cusut. În ceea ce-l priveşte pe Emil Boc, dom’ Emil, acesta s-ar fi descurcat perfect în calitate de şef la un atelier de confecţionat pantofi tip „bucuria piticului”, pantofi cunoscuţi astăzi ca „bucuria premierului”.
Pentru rezultatele deosebite obţinute la locurile lor de muncă, partidul i-ar fi trimis pe cei patru în concediu la Băile Felix sau în excursie la teiul lui Eminescu ori la Ozana cea frumos curgătoare. Însă partidul nu s-ar fi riscat să-i trimită pe aceştia în Marea Adunare Naţională sau, ferească Dumnezeu, în Guvern.
În schimb, democraţia nemiloasă, în loc să-i lase să-şi savureze în linişte micile bucurii ale vieţii, i-a luat pe domnii Toader, Preda, Vlădescu şi Boc şi i-a condamnat la muncă grea. I-a pus să conducă o ţară. Sebastian Vlădescu se joacă cu impozitele şi taxele, de parcă acestea ar fi buclele domnişoarelor pe care domnia sa le plimbă de la cafenea la magazinul de poşete.
Această joacă îl scoate din sărite pe deputatul PDL Cezar Preda, care-l acuză pe premierul PDL Emil Boc că în cazul ministrului de Finanţe nu dă dovadă de aceeaşi fermitate ca atunci când iese la coasă şi nu lasă nici un fir de iarbă în picioare. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, intervine şi spune că domnul Preda „dă dume”.
România e pe ducă, iar PDL se ţine de dume şi de glume. De glume de autobază. Pentru situaţia actuală, de vină este numai şi numai democraţia, pentru că din cauza ei economia ţării a pierdut un mare tractorist. Pe bădia Toader. Şi i-a mai pierdut pe nea Cezar, pe domnu’ Sebi şi pe dom’ Emil.
P.S. Îl rog pe dom’ Emil să-i transmită premierului Emil Boc că nu Andrei Chiliman m-a pus să scriu acest articol.
