Un caz concret de bătaie de joc la adresa cercetării în România

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), forul național de consacrare academică și de coordonare a activității de cercetare științifică în domeniile agriculturii, silviculturii, acvaculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, dezvoltării rurale și protecției mediului, a fost ani de zile subfinanțată, politicienii, în special cei care au condus Ministerul Agriculturii, au tratat-o cu dispreț prin ținerea în vigoare a unei legislații neadecvate, a avut parte de o autonomie doar pe hârtie și nu a beneficiat niciodată de personal suficient specializat și experimentat. Acestea sunt principalele concluzii ce se desprind dintr-un Raport de audit, intitulat „Performanța activității de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniile agriculturii în perioada 2009 – 2016”, realizat de Curtea de Conturi. Obiectivul principal al acțiunii de audit a fost confirmarea/infirmarea faptului că ASAS (centrala și unitățile aflate în subordine sau în coordonare) a reușit – susținută sau nu de către factorul guvernamental și de către un management adecvat – să-și realizeze în mod adecvat menirea pentru care a fost înființată și pentru care funcționează. Potrivit legislației, Academia este instituție autonomă, apolitică, de drept public și de utilitate publică, cu personalitate juridică, de consacrare științifică și de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniile agriculturii și ale ramurilor componente ale acesteia.

Riscuri

Principalele riscuri identificate, specifice domeniului auditat și entității auditate, sunt următoarele:
– nu au fost aplicate prevederile Legii nr. 45/2009 referitoare la reorganizarea, prin hotărâri ale Guvernului, unităților de cercetare-dezvoltaredin subordinea ASAS, astfel încât aceste unități nu au mai putut primi subvenții de la bugetul de stat pentru activitatea curentă și de investiții, funcționând în permanență cu un deficit major de finanțare
– efectele subfinanțării: diminuarea capacității de cercetare și nerealizarea obiectivelor stabilite; perturbări grave în funcționare; orientarea activității de cercetare-dezvoltarecătre cea economică și comercială; formarea de arierate către bugetele publice și către terți; ieșirea din sistem a cercetătorilor cu experiență și imposibilitatea înlocuirii acestora; dificultăți în promovarea și implementarea unui sistem managerial eficient și eficace ș.a.
– unitatea de management pentru programe și proiecte de cercetare-dezvoltare (UMPP) nu a funcționat decât o perioadă relativ scurtă
– inexistența unei Strategii / politici de personal, nivel neatractiv al salarizării, posturi insuficiente / personal subdimensionat ș.a.
– organizare și funcționare neadecvată a corpului de control al președintelui, cu atribuții importante stabilite prin ROF
– preocupare minimală, insuficientă a conducerii ASAS pentru elaborarea, aprobarea și implementarea unui cadru procedural intern pentru realizarea unor atribuții / activități semnificative ale ASAS prevăzute în reglementările specifice, inclusiv a unui cadru procedural intern anticorupție
– colaborare greoaie, infructuoasă cu MADR, la nivelul căruia nu a funcționat o structură de specialitate pe componenta cercetare științifică ș.a.

Cum s-a aplicat legea

Unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS ar fi trebuit reorganizate ca instituții de drept public, cu personalitate juridică, prin hotărâre a Guvernului inițiată de către MADR la propunerea ASAS. Cu toate că termenul pentru această operațiune era de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii și, cu toate că, ASAS a transmis ministerului numeroase și repetate proiecte de hotărâri pentru reorganizarea acestor unități, în aproape 7 ani de zile de la termenul fixat de lege au fost reorganizate numai 3 unități, dintr-un total de cca 81-85 (3,5%). ASAS nu a reușit, cu toate că a insistat în permanență, să convingă și să determine factorul guvernamental (MADR, MFP, Guvern ș.a.) la o acțiune concertată pentru găsirea unor soluții eficace pentru eliminarea aspectelor practice neclare în legătură cu realitatea suprafețelor de teren aflate în administrarea unităților subordonate ASAS care urmau a fi reorganizate – aspecte invocate adesea de către MFP și MADR pentru respingerea / „întoarcerea” proiectelor de hotărâri ale Guvernului de reorganizare a unităților elaborate de către ASAS și aflate pe circuitul de avizare. Pe lângă gravitatea nerespectării și neaplicării în sine a unor prevederi exprese ale unei legi, s-a produs o subfinanțare cronică a unităților de cercetare-dezvoltareca urmare a neacordării subvențiilor de la bugetul de stat (complementar veniturilor proprii), motivată tocmai de lipsa reorganizării acestora. Urmare a demersurilor și a insistențelor repetate ale ASAS, făcute la toate nivelurile administrație centrale de stat, s-a reușit o completare a Legii nr. 45/2009 în sensul că, prin pct. 27 al art. I din Legea nr. 72/2011, a fost introdus alin. (3) al art.36 – „Finanțarea de la bugetul de stat a unităților şi instituțiilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică din subordinea ASAS, prevăzută la art. 35, nu este condiționată de reorganizarea acestora prin hotărâre a Guvernului”. Cu toate acestea, lipsa implicării și a voinței politice pentru salvarea domeniului cercetării agricole s-a manifestat atât prin faptul că, în următorii doi ani, subvenționarea s-a făcut cu mult sub necesarul fundamentat, cât și prin faptul că acestei prevederi legale favorabile i-au fost anulate efectele, începând cu anul 2013, când prin legile bugetare anuale s-a prevăzut că unitățile de cercetare-dezvoltarepot beneficia de sume de la bugetul de stat numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat – proceduri pentru demararea și parcurgerea cărora nu s-a manifestat suficientă preocupare, implicare și acțiune din partea MADR și a Guvernului. În aceste condiții, ASAS a făcut demersuri repetate pentru inițierea, promovarea și susținerea schemelor de ajutor de stat pentru unitățile de c-d, dar aceste demersuri nu au avut ecou și niciun efect în soluționarea crizei. Este de reținut și faptul că în cei aproape 7 ani de când a expirat termenul de reorganizare a unităților de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS, nimeni dintre cei care au avut responsabilități legale în acest sens nu a răspuns pentru nerespectarea termenelor stabilite de Legea nr. 45/2009, chiar dacă la art.56 (3) este prevăzut că „Nerespectarea termenelor prevăzute în prezenta lege atrage răspunderea disciplinară, civilă şi penală, după caz, a persoanelor vinovate”.

Subfinanțare cronică

Organizarea și funcționarea ASAS și a unităților de cercetare-dezvoltare subordonate, implicit a cercetării agricole, au fost marcate în mod direct și negativ de faptul că în asigurarea finanțării de către stat a unităților de cercetare-dezvoltare, prin subvenții, așa cum prevedea Legea nr. 45/2009, au apărut disfuncționalități majore cauzate de neaplicarea prevederilor legale privind reorganizarea acestor unități ca instituții de drept public, cu personalitate juridică, prin hotărâre a Guvernului inițiată de către MADR la propunerea ASAS – condiție pentru acordarea subvențiilor de la bugetul de stat. Efectul principal al lipsei reorganizării unităților de cercetare-dezvoltare a fost nesubvenționarea acestora de la bugetul statului și, ca urmare, o subfinanțare cronică a activității lor, cu implicații negative majore asupra activității și performanței unităților de cercetare-dezvoltareși a cercetării agricole, astfel:
– imposibilitatea asigurării resurselor materiale și a celor financiare destinate funcționării unităților de cercetare-dezvoltareși de continuitate a activității acestora – care au cauzat perturbări grave în funcționare, diminuarea activității și a capacității de cercetare și nerealizarea integrală și performantă a tuturor obiectivelor ASAS și ale unităților subordonate, stabilite de Legea nr. 45/2009;
– suspendarea / abandonarea cercetărilor în domeniile unor specii vegetale și animale – leguminoasele pentru boabe, plante medicinale şi aromatice, ciuperci, legume rare ș.a., respectiv rase locale în derivă genetică de păsări de curte (rațe, gâște, curci, bibilici), găini din rasa locala Gât Golaș de Transilvania, porci din rasele locale Mangalița, Bazna, bovine din rasele Pinzgau de Transilvania, Dorna, Roșia dobrogeană, Sura de stepă ș.a., animale de blană, animale domestice şi semi-domestice cu producții mixte (iepuri, nutrii), viermi de mătase, cabaline ș.a.m.d.;
– abaterea atenției managementului ASAS și al unităților subordonate de la țintele și obiectivele cercetării spre obiective strict economice și comerciale, administrative, de finanțare, de salarizare ș.a. – adică spre un regim de funcționare „de avarie” și spre identificarea și utilizarea unor variante „de supraviețuire”;
– disfuncționalități și perturbări în asigurarea predictibilă a resurselor adecvate și necesare efectuării lucrărilor pe toată durata ciclurilor specifice ale cercetării și aplicarea unor variante de organizare și de lucru (tip fundație, de exemplu) pentru obținerea de venituri proprii necesare finanțării la limită a unor activități sensibile;
– formarea de arierate către bugetele publice și către terți și blocarea accesului la proiectele finanțate din fonduri europene ca urmare a datoriilor acumulate;
– imposibilitatea motivării suficiente a cercetătorilor pentru menținerea lor în sistem, precum și imposibilitatea înlocuirii acestora prin specialiști tineri – inclusiv riscul plecării cercetătorilor, către entități concurente, cu materialul biologic generat de activitatea de cercetare din unitățile subordonate ASAS ș.a.

Subvenționarea de la bugetul de stat s-a diminuat constant față de necesar, cu accente dramatice începând cu anul 2013 când, prin Legea nr. 5/2013 a bugetului de stat, s-a prevăzut că activităţile unităților şi instituțiilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică din domeniul agricol din subordinea ASAS și care nu au fost reorganizate conform art.28 din Legea nr. 45/2009 pot beneficia de sume alocate de la bugetul de stat numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat.

Începând cu anul 2013, subvenția primită de la bugetul statului de către unitățile de cercetare-dezvoltarea reprezentat procente puternic diminuate față de necesarul de subvenționat: anul 2013 (pe total 12,6%): 2,4% pentru unitățile subordonate și 56,9% pentru centrala ASAS; anul 2014 (pe total 9,3%): 1,1% pentru unitățile subordonate și 68,1% pentru centrala ASAS; anul 2015 (pe total 19,4%): 4,8% pentru unitățile subordonate și 96,2% pentru centrala ASAS; anul 2016 (pe total 15,1%): 7,5% pentru unitățile subordonate și 82,5% pentru centrala ASAS. De asemenea, chiar și în anul 2012, când subvenționarea a fost posibilă pentru unitățile nereorganizate, activitatea unităților de cercetare-dezvoltarea fost subvenționată tot deficitar, mult sub necesar (16,5%).
Acoperirea necesarului de subvenție pentru unitățile de cercetare-dezvoltareîn anii 2010-2011 s-a datorat alocării de la bugetul de stat, la rectificările bugetare, unor sume destinate direct plății datoriilor cumulate de către aceste unități către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, astfel:
– OUG nr. 103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, art. 20 (1): „Din sumele aprobate în bugetul MADR pe anul 2010, la capitolul (…) suma de 154.336,0 mii lei se repartizează de către acesta, în condițiile legii, pentru plată datoriilor unităților de cercetare-dezvoltare din subordonarea și/sau coordonarea ASAS către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”
– OG nr. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 și unele măsuri financiare, art. 59: „Din sumele aprobate în bugetul MADR pe anul 2011, la capitolul 86.01 (…), suma de 115.272 mii lei se repartizează de către acesta, în condițiile legii, ASAS pentru plată datoriilor unităților de cercetare-dezvoltare din subordonarea și/sau coordonarea acesteia” – din cele 115 272 mii lei reglementate prin ordonanță, numai 29 258 mii lei au fost aprobate efectiv și au fost repartizate ASAS pentru plata datoriilor.

Chiar dacă au fost alocate sume pentru plata datoriilor acumulate la bugetele publice, activitatea propriu-zisă a unităților de cercetare-dezvoltarea fost în continuare subfinanțată și au apărut aceleași efecte negative ca cele amintite, inclusiv formarea și creșterea continuă a datoriilor acestora către bugetele publice, inclusiv a accesoriilor aferente, precum și a celor către terți.

Ponderea arieratelor către fiecare dintre bugetele publice a fost următoarea: bugetul de stat cca 35-53%; bugetul asigurărilor sociale de stat: cca 27-45%; bugetul asigurărilor sociale de sănătate cca 10-14%; bugetele locale cca 4-20%.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.