A nu se înţelege că forţa simbolurilor mari este mai explozivă decât o bombă nucleară arncată asupra unui oraş, acest lucru este urmarea prăbuşirii generale a discernământului cult în lume. Ne jucăm cu focul ascuns în aceste simboluri.
Aici, în România, nici Băsescu, nici Ponta, aproape nimeni nu are habar câtă escaladare a violenţelor poate ieşi din ceva ce pare nevinovat în ochii celor cu discernământ precar. Tocmai pentru că e precar, noi, europenii, nu mai avem habar ce simte un musulman moderat (nu unul radical) când scuipăm pe mutra lui Mahomed. La noi, chiar noi scuipăm pe chipul lui Hristos, de ce s-ar aupăra musumanii că dăm cu flegma în ochii Profetului? Gândim ca hoţii: hai, mă, că toţi sunt hoţi, să nu facă nimeni pe mironosiţa… Această empatie greşită (toată lumea e ca mine, iar dacă nu e, aşa s-ar cuveni să fie, hai să-i obligăm pe toţi să fie cum trebuie) poate duce chiar şi la un război.
Acum, în clipa aceasta, nimeni nu s-a alertat îndeajuns de oripilat de faptul că nişte ortodocşi indignaţi au profanat o chestie sacră (nu la noi sacră, ci la unii care se află, spiritual, unde eram noi când nu ridicam biserici pe terenuri pângărite: de pildă, pe terenul unui cimitir). Nişte indignaţi ortodocşi, cu mare mândrie civică în cap (egală cu ”civismul” cuiva care s-ar duce într-o biserică în curul gol), au considerat genială ideea de a ”planta” nişte cadavre în pământul deasupra căruia ar urma să se ridice o moschee, la Bucureşti, ca nu cumva să se ridice. Câte terenuri ar putea pângări civilii ca, până la urmă, moscheea să se ridice direct din apele mării?
Gestul profanator cere o contraprofanare în mentalul de tip ”ochi pentru ochi”. Stai puţin, zice unul. Aceasta, cu porcii, a fost contraprofanarea: turcii ne-au dat, în reciprocitate, chipurile, un teren la Istanbul ca să construim o capelă şi un han al pelerinilor ortodocşi. Păi asta era profanarea: sub terenul acela zace un vechi cimitir creştin. Cine nu ştie deja (pentru că nu înţelege ce citeşte fără greşeli de citire) are a afla că dintr-un mare nimic de felul acesta s-a născut escalada de crime care a făcut din legionari nişte ”personaje” odioase, fără să-i facă la fel de odioşi pe cei care au aruncat piatra înaintea legionarilor, şi anume împotriva lor. Piatra legionarilor are sânge pe ea. Piatra provocatorilor lor n-are, la început, decât bancnote pe ea. E greu de înţeles ce fac banii pe lumea asta. Azi, dacă mai înţelege unul dintr-o mie! Şi chiar şi ăla înţelege greşit: am bani şi cumpăr putere! Aiurea. Am bani şi vând idei care îţi iau ţie puterea. Asta e foarte greu de înţeles.
Una peste alta, altceva mă preocupă: faptul că treaba asta cu porcii înmormântaţi într-un loc ce urma să fie sfinţit întru Islam este contemporană cu venirea mascată a membrilor ISIS în Europa.
Cineva îi cheamă şi la Bucureşti?!
Cine? Întotdeauna la întrebarea cine conduce treaba care nu merge cum am vrea (lumea, de pildă), răspunsul este acelaşi: prostia unora şi prostia altora, mai niciodată inteligenţa tuturor.
