Un judecător român acuză BCR de spălare de bani și BNR de complicitate

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel București, Secţia a II-a Penală, a scris un comentariu pe juridice.ro (a se vedea aici) prin care spune că a sesizat DNA, cerându-i să cerceteze fapte pe care le suspectează de spălare de bani. Principalii acuzați sunt o bancă și un practician în insolvență. “Deşi autoarea s-a străduit să anonimizeze unele date de identificare a părţilor din dosar, e limpede ca apa Sâmbetei că e vorba de BCR şi de proiectul Silver Mountain, aflat în lichidare în prezent. Există unele scăpări în efortul de anonimizare – spre exemplu, în câteva pasaje, autoarea foloseşte acronimul chiar „BCR”, comentează acest caz avocatul Gheorghe Piperea. Conform acestuia, dosarul implică o procedură de insolvență, o dare/luare în plată impusă de bancă, utilizând ca instrument un lichidator obedient, un circuit financiar dubios care implică niște firme off-shore și o firmă de avocatură cu staiff. Textul comentariului judecătorului Camelia Bogdan este foarte lung și greu digerabil dar care arată cum a fost folosit sistemul judiciar, mai exact a instanțelor specializate în insolvență și a practicienilor în insolvență, pentru disimularea unor operațiuni de spălare de bani.

Conform comentariului de pe juridice.ro, judecătorul Camelia Bogdan a sesizat organul de urmărire penală în privinţa efectuării unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor de către Banca […] S.A, cu sediul […], cod […], înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. […], CUI […], aferente dobândirii imobilelor active situate în satul T., comuna S., judeţul I. compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p, conform procesului verbal de licitaţie publică nr. 1870/23.05.2014 şi respectiv a activului SM, situat în P. B., judeţul B., compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii comerciale, clădire multifuncţională – Restaurant, Club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul, conform procesului verbal de licitaţie nr. 1873/23.05.2016, și efectuării unor transferurilor bancare menţionate în facturile nr. 20140010/13.06.2014 şi nr. 20140009/13.06.2014 şi nr. 20140008/13.06.2014.

“Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară a reținut a fost deschisă față de debitoarea I MRE SRL procedura generală a insolvenței, cu consecința înscrierii la masa credală a Băncii […], în calitate de creditor majoritar al debitoarei cu suma de 378.533.313,01 RON, acceptată în integralitate de administratorul judiciar, deși Banca […] nu justifica în mod legal întinderea și certitudinea creanței: astfel, deși banii puși la dispoziția debitoarei I MRE SRL nu proveneau din fondurile băncii, Banca […] și-a adjudecat activele aflate în patrimoniul debitoarei la prețuri subevaluate, în contul unei creanțe fictive, pentru a cărei realizare in integrum procedura falimentului continuă și în prezent.

Potenţiala infracţiune de spălare a banilor a avut loc prin recurgerea la un aranjament financiar conceput de către societatea de avocatură CSM CM SA (în privinţa căreia procurorii vor lămuri, cu titlu obligatoriu) prin care, sub disimularea unor împrumuturi acordate de către BANCA […], fonduri în privinţa cărora planează suspiciunea că provin din săvârşirea de infracţiuni au fost puse, prin intermediul conturilor corespondente ale BĂNCII din jurisdicții offshore […], la libera dispoziţie a părţilor, în schimbul constituirii unor garanţii către bancă, cu consecinţa dobândirii de instituţia de credit a unor imobile în scop de revânzare şi obţinere de profit.

Curtea a reținut că în prezenta cauză planează suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii autonome de spălare de bani aflați în jurisdicții offshore, provenind, cel mai probabil, din evaziune fiscală, prin omisiunea declarării a fondurilor mutate în offshore-uri de către membrii grupului infracțional sau din alte posibile activităţi infracţionale, neputând fi însă exclusă ipoteza ca DF, persoana care figura în contractele de facilități de credit din 5.08.2009 și 10.10.2011 ca fiind beneficiarul real al fondurilor să fi constituit doar un facilitator al introducerii acestor fonduri în economia legală, împrejurare ce urmează să fie clarificată în mod obligatoriu de către organele de urmărire penală.

Cu titlu preliminar, Curtea a precizat că, în doctrină, caracterul autonom al infracţiunii de spălare a banilor a fost creionat în sensul că pentru reţinerea tipicităţii acestei infracţiuni constatarea de către organul judiciar a elementelor constitutive ale infracţiunii generatoare de bani murdari constituie o condiţie necesară şi suficientă. Este lipsită de importanţă împrejurarea că infracţiunea predicat (sintagmă prin care vom înţelege infracţiunea din care provin fondurile supuse spălării) a fost comisă în străinătate, că circumstanţele săvârşirii acesteia nu au fost elucidate, că nu s-a început urmărirea penală ori că nu s-a putut pronunţa o sentinţă definitivă de condamnare deoarecefăptuitorul a decedat, este incidentă o cauză de înlăturare a vinovăţiei a acestuia ori beneficiază de imunitate.

Aşadar, se cuvine observat că faptele de spălare a banilor urmează a fi reţinute chiar dacă autorul infracţiunii principale nu va fi tras la răspundere penală pentru fapta sa. De asemenea, elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor trebuie să fie reţinute chiar dacă nu se cunoaşte autorul infracţiunii predicat, infracţiunea de spălare a banilor având un caracter autonom în raport cu infracţiunea de origine. Ţinând cont de caracterul autonom al infracţiunii de spălare a banilor, nici prescrierea răspunderii penale pentru infracţiunea principală şi nici amnistia nu afectează existenţa infracţiunii de spălare a produsului infracţiunii principale.”

Avocatul Piperea spune că e vorba de aceeași BCR “care se află pe primul loc în topul băncilor cu procese pierdute în faţa clienţilor care au acuzat prezenţa în contractele lor de credit de retail a unor clauze abuzive care fie i-au ruinat, fie i-au făcut să plătească suplimentar şi nedatorat băncii sume reprezentând 30-60% din totalul plăţilor lunare”. De asemenea, adaugă avocatul, e vorba de aceeași BCR “care a fost unul dintre vârfurile de lance ale luptei contra legii dării în plată şi care nu s-a sfiit să ceară Preşedinţiei şi tuturor autorităţilor acestei ţări, prin actionarii austrieci şi chiar prin ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, să neutralizeze legea dării în plată, să emasculeze legea clauzelor abuzive şi să „indice” sistemului judiciar să o lase mai moale cu procesele soluţionate favorabil clienţilor, că e risc sistemic”.

Cel mai spectaculos lucru spus de Camelia Bogdan, în optica lui Piperea, este cel care se referă la vinovăția BNR în această speță. „Verificarea îndeplinirii obligaţiilor ce incumbau Băncii […] în materia spălării banilor revenea Băncii Naţionale a României, în calitate de instituţie de supraveghere prudenţială astfel desemnată în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. Curtea a inserat […] consecinţele spălării banilor pentru a disipa falsa impresie că sustenabilitatea economiei naţionale poate avea loc prin investiţii din fonduri infracţionale. Dimpotrivă, în loc să-şi aducă la îndeplinire aceste obligaţii în vederea prevenirii infracţiunii de spălare a banilor, în prezenaa cauză, entităţile raportoare au sprijinit punerea în practică a unui aranjament bancar întocmit de către societatea de avocatură […], prin care, sub disimularea aparenţei încheierii unor contracte de împrumut back-to-back acordate de Bancă […], beneficiarilor reali ai societăţii […] li s-a facilitat accesul la propriile fonduri, cifrate la peste 134 000 000 EUR integraţi în sistemul financiar în jurisdicţii offshore. Deşi accesul la aceste fonduri era mascat sub formă unui împrumut din fondurile BCR [notă Gheorghe Piperea: a se observa că în acest pasaj autorul a omis să anonimizeze banca, lucru care mi-a atras atenţia asupra cazului, el fiind discutat şi în vară, dar cu mai puţine elemente], în fapt, conform menţiunilor din contractele de 5.08.2009 şi 10.10.2011, era posibilă lărgirea sferei şi a obligaţiilor împrumutaţilor şi împrumutătorilor prin încheierea unui act de subordonare”, se spune în textul Cameliei Bogdan.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4528 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.