Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic reprezintă fundamentul juridic și strategic al NATO, consacrând principiul apărării colective. Potrivit acestuia, un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva întregii alianțe, justificând un răspuns comun.
Această prevedere este esențială pentru menținerea securității în regiune și pentru descurajarea oricărei agresiuni externe.
Invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, Articolul 5 demonstrează caracterul defensiv al alianței, dar și capacitatea sa de a se adapta noilor tipuri de amenințări. Totuși, în actualul context geopolitic, războiul din Ucraina și extinderea alianței testează solidaritatea statelor membre și capacitatea acestora de a menține o poziție unitară.
Divergențele privind cheltuielile militare și angajamentele financiare continuă să genereze tensiuni în cadrul NATO. Criticile fostului președinte american Donald Trump față de statele care nu alocă 2% din PIB pentru apărare au evidențiat decalajele dintre membrii alianței. În același timp, țări precum România, situate pe flancul estic, contribuie semnificativ prin poziționarea strategică și cooperarea militară. Aceste contribuții sunt cel puțin la fel de importante ca cele financiare în contextul tensiunilor crescute cu Rusia.
Războiul din Ucraina subliniază importanța Articolului 5, dar și complexitatea aplicării sale. Integrarea Ucrainei în NATO, dorită de Kiev, este percepută ca o amenințare de către Moscova, complicând orice încercare de a încheia conflictul. În lipsa unui acord de pace, aderarea Ucrainei pare dificil de realizat. Alegerile de la Kiev, deși democratice, nu vor schimba orientarea pro-NATO a clasei politice, iar sprijinul alianței pentru Ucraina rămâne crucial pentru securitatea regională.
Venirea lui Donald Trump sau menținerea lui Joe Biden la Casa Albă ar putea influența dinamica NATO, dar deciziile alianței sunt fundamentate pe criterii strategice, nu doar politice. Poziția lui Trump, mai rezervată față de escaladarea conflictelor, contrastează cu linia dură a administrației Biden, care susține ferm Ucraina și aliații din flancul estic.
Pentru România, Articolul 5 reprezintă mai mult decât o garanție de securitate; este un pilon al stabilității în regiune. Cu toate acestea, vecinătatea cu Ucraina ridică riscuri semnificative, iar politica externă a țării trebuie să rămână ancorată în principiile NATO.
Războiul din Ucraina, escaladarea tensiunilor cu Rusia și posibila schimbare a leadershipului de la Moscova vor continua să testeze solidaritatea alianței. În acest context, aplicarea corectă și unitară a Articolului 5 este esențială pentru menținerea păcii și securității în regiune. NATO trebuie să rămână coezivă și să evite fisurile care ar putea submina rolul său defensiv și credibilitatea pe scena internațională.
 
					 
                       
                       
                       
                       
                       
                      
Nu esti o organizatie defensiva in momentul in care tu ataci tari care nu te-au atacat pe tine niciodata.
NATO a ajuns doar o adunatura de tari locuite de oameni prosti gen Polonia si Estonia care nu fac nimic decat sa incerce sa provoace un razboi cu Rusia. Partea buna e ca NATO, la fel ca UE-ul, e pe duca. BRICS e viitorul.