Dar Trăznea și Ip ?
...În localitatea românească Trăznea, horthyştii au pătruns în 10 septembrie 1940. La intrarea în comună, câţiva copii români ieşiseră cu vitele la păscut. Au fost împuşcaţi toţi pe izlazul comunei. Apoi horthyştii au invadat uliţele satului; au dat foc caselor, împuşcând pe oricine întâlneau. A ars întregul sat, victimele zăceau pe străzi, prin curţi şi grajduri, pe câmp. Preotul creştin ortodox s-a ascuns în casa parohială; când preoteasa cu fiica sa au sărit pe fereastră încercând să se salveze de flăcări au fost împuşcate. În masacrul de la Trăznea au fost ucişi şi răniţi 263 de români – copii, femei, bărbaţi, tineri şi vârstnici.
În aceeaşi zi de 10 septembrie, în comuna Ciumărna trupele horthyste au executat un alt grup de români. În comuna Suma, 11 români au fost omorâţi în chinuri, ciopârţiţi cu baionetele, trupurile fiind lăsate şase zile neîngropate, pe marginile râului Bereteu.
Comuna Trăznea din judeţul Sălaj distrusă prin incendiere
Cadavrul unui român ucis de horthyiști – în 9 septembrie 1940, la Trăznea aşezat pe un car de luptă
În comuna Ip, judeţul Sălaj, a avut loc o „noapte a Sfântului Bartolomeu”, cum preconiza baronul Aczél. La începutul nopţii, plutoane de ostaşi unguri, însoţite de echipe ale gărzii horthyste (Nemzetőrség) au scos din case şi i-au schingiuit pe toţi românii care nu fugiseră; li s-au zdrobit oasele, li s-au smuls unghiile, după care au fost împuşcaţi cu toţii, cu focuri de armă şi de mitralieră. Femeile au fost violate, copiii spintecaţi cu baioneta. După măcel, a urmat jaful cadavrelor şi al caselor; cadavrele au fost cărate apoi cu căruţele, amestecate cu răniţii care mai respirau, şi aruncaţi cu toţii într-o groapă comună de 35/25 m, peste care s-a turnat 400 kg var, acoperită apoi cu pământ. Au căzut victime acestui masacru 165 de români, copii, bătrâni, femei şi bărbaţi.
Numărul celor ucişi de trupele horthyste şi formaţiunile paramilitare, numai în luna septembrie 1940 şi numai pe teritoriul unui singur judeţ, Sălaj, se ridică la 481 de persoane, dintre care 460 români, 16 slovaci, 5 evrei. Din totalul victimelor, 190 au fost copii și 179 femei.
Statisticile vremii, evident incomplete, consemnau după numai primii doi ani de stăpânire hortystă, 991 de români executaţi oficial fără nici un fel de judecată, 6813 cazuri de crime şi maltratări grave – dintre care: în judeţele Bihor – 1305; Ciuc – 412; Cluj – 1050; Maramureş – 133; Mureş – 117; Năsăud – 166; Odorhei – 57; Satu Mare – 691; Sălaj – 1236; Someş – 477; Trei Scaune 493. Documentele doveditoare au fost prezentate de delegaţia română de la Conferinţa de pace din 1947 de la Paris.
Amploarea crimelor, dimensiunile atrocităţilor săvârşite de autorităţile horthyste nu vor putea fi niciodată cunoscute cu exactitate. Mai ales că, încercând să şteargă pe cât posibil urmele masacrelor, autorităţile horthyste au emis ordine speciale, draconice, de confiscare şi distrugere imediată a oricăror alte dovezi.
Dislocarea, strămutarea şi expulzarea populaţiei româneşti
O crimă se poate comite nu numai cu puşca, mitraliera sau baioneta. Asasinatelor sălbatice, horthyştii le-au adăugat şi crime în alte forme, cu acelaşi scop: lichidarea populaţei româneşti din Transilvania. O parte integrantă a acestui genocid l-au constituit expulzările, dislocarea colectivă şi individuală.
Vagoane cu români din judetul Bihor maltrataţi şi expulzaţi în noiembrie 1940
Cine avea deschis aparatul de radio în seara zilei de 24 noiembrie 1940 a putut auzi, în emisiunea de la orele 20,15, a postului de radio Budapesta, lectura unui comunicat oficial: numărul românilor expulzaţi. Comunicatul horthyst informa despre expulzările din partea nord-estică a Transilvaniei în perioada 5 septembrie – 14 noiembrie, înştiinţând că în acest interval au fost expulzaţi din jueţeul Cluj 329 persoane, Someş – 92, Ciuc – 467, Sălaj – 3513, Bihor – 653, Maramureş – 1120, Năsăud – 1332, Satu Mare – 1200, Mureş – 1178 etc. Între cei expulzaţi, în afarăî de romîni, se aflau chiar şi maghiari căsătoriţi cu românce sau femei maghiare căsătorite cu români. Totalul expulzaţilor numai în prioada noiembrie 1940 – 1 decembrie 1943 se ridică la 218.927 persoane.
Acestora li se audaugă însă şi refugiaţii care, terorizaţi, n-au mai trecut pe la controlul şi fişierul central – circa 60.000 – 70.000 de oameni – astfel că numărul total se ricică la 280.000 – 290.000.
Tragedia trăită de populaţia romînească expulzată de horthyşti este relatată de scriitorul de limbă maghiară Méliusz József: „Înghesuiţi în vagoane de marfă, ticsiţi unul peste altul în modul cel mai barbar, înfometaţi, cu buzele crăpate de sete, bolnavi de febră au trecut graniţa la Arad. Când jandarmul s-a prezentat să-i ridice şi-au părăsit în pripă, de la o oră la alta, casele, vitele de jug, pământurile, uneltele.”
Copiind cu zel modelul hitlerist, horthyştii au introdus pe scară largă sistemul lagărelor de de concentrare pentru români, evrei, cehi şi slovaci, precum şi maghiari cu vederi democratice. Numai în perioada lunii septembrie 1940 totalul celor arestaţi şi internaţi s-a ridicat la 13.359.
Tren cu ţărani români ezpulzaţi de autorităţile horthyste, în octombrie 1940, din judeţul Bihor
Familie de ţărani români alungaţi din căminele lor
…3 BESTII neumane!…Hothy,Hitler și Mussolini !.
Bai Valah, ce drak vrei sa spui cu asta?
…mă îndoiesc că intr-o localitate din Salaj(trăind în spiritul sălăjeanului Iuliu Maniu și al altor personalități ),toți locuitorii(români) erau ortodocși,dar nu mai contează…Dumnezeu să-i odihnească pe toți și să le aline sufletele !
Nu vad o problema cu ce s-a intamplat
ieri spuneam de similitudinile comportamentale ale maghiarilor si kh.azarilor… cred ca sint evidente pt ca, la distanta de 80 de ani, comportamentul e similar.
azi nepoții și strănepoții celor expulzați sau maltratați de superba rasă mongolă au ajuns să voteze primar ungur la Târgu Mureș sau partide care se aliază doar cu ONG-ul extremist UDMR.
Adevărata față a sălbaticilor lui Attilo !
Iar nu voi fi lasat sa postez din cauza ca nu-i laud pe maghiarii educati si trecutul lor glorios……[Rumburak]
Ar trebui ca aceste materiale sa fie prezentate anual in toata media romaneasca!
S-au petrecut în toată România în acea perioadă, multi au fost trimiși pe front în ukraina pe atunci regiune rusă, alții în kamceatca și nu numai, vorba cuiva din perioada actuală care trăiește în străinătate, citez „daca urnești un bolovan, găsești un roman” prin străinătate în orice țară, așa și atunci, peste tot au fost împrăștiați cetățenii români în scop de război cu rusica dar austro-ungaria și nemturia erau vârf de lance, vârf de sulita care împingeau ca in zilele noastre totul la extreme, și, cică nu erau și nu sunt ei extremiști din practica tuturor timpurilor.
rani profunde care nu se vor vindeca niciodata…