Prin anularea alegerilor prezidențiale, candidatul Georgescu a ajuns în fruntea clasamentului, dar succesul său electoral este marcat de o serie de provocări legale și politice. Deși voturile sale sunt reale și susținerea sa populară nu poate fi ignorată, alegerile anulate și disputele privind validitatea acestora ridică întrebări despre legitimitatea candidaturii sale.
Aceste alegeri anulate, care au fost urmate de o intensificare a controversei, adâncesc incertitudinea cu privire la capacitatea sa de a depăși obstacolele juridice și politice ce ar putea duce la anularea mandatului său.
Legăturile externe și relațiile cu entități străine ostile României au fost, de asemenea, subiecte de speculație. Sprijinul din partea unor astfel de state, dacă este confirmat, ar putea pune sub semnul întrebării independența sa și legitimitatea unui viitor mandat prezidențial. Într-un context internațional tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de amenințările rusești, candidatura lui Georgescu devine tot mai controversată.
Pe fondul conflictului din Ucraina, România nu poate adopta o poziție de neutralitate absolută fiind prinsă în angrenajul Alianței propriei securități, iar orice mișcare nepotrivită în această direcție ar putea afecta relațiile internaționale ale țării, având în vedere apartenența sa la Uniunea Europeană și NATO.
În plus, Georgescu se confruntă cu dificultăți legate de sistemul politic românesc, care poate pune piedici în calea unui mandat prezidențial legitim. Diversiunile și manipulările politice sunt frecvent folosite pentru a influența opinia publică și pentru a slăbi sprijinul pentru candidați considerați incomozi. Astfel, Georgescu se află într-o luptă constantă pentru a-și menține poziția, iar capacitatea sa de a depăși aceste obstacole va fi crucială pentru succesul său electoral.
Recentul tur anulat al alegerilor a stabilit că profilul omului politic eligibil este deja configurat, iar contestarea acestuia este aproape imposibilă. Candidatura lui Georgescu, cu toate controversele și provocările sale, reflectă această realitate: sistemul politic a ajuns la un punct în care anumiți candidați sunt deja considerați „acceptabili” în fața legii și a electoratului, iar orice contestare semnificativă a acestora riscă să fie blocată.
Deși Georgescu este în fruntea clasamentului, întrebarea rămâne totuși : poate primul loc să fie anulabil? Sau Georgescu va fi introdus în malaxorul deseori monstruos al Justiției cu fir roșu? Dacă nu va reuși să depășească obstacolele legale și politice, riscă să rămână doar un candidat cu un potențial bulversant, neexploatat, în ciuda poziției sale fruntașe.
În acest context, deja câteva instituții media se văd în fața unei cenzuri inadmisibile, sub presiunea de a se conforma unor interese politice care subminează principiul esențial al dezbaterii legale și al transparenței în procesul electoral.
Câștigătorul Georgescu, până una alta, este o iluzie, cu trimiteri excesive la istoria propagandistă de dinainte de 1989, un simbol al unei candidaturi care rămâne marcată de incertitudini legale și politice. Alegerile anulate și provocările legate de validitatea acestora nu doar că au subminat încrederea în procesul electoral, dar și-au lăsat amprenta asupra candidaturii sale, iar drumul către Cotroceni rămâne marcat de incertitudini și provocări.
În această dinamică geopolitică, este esențial să ne amintim că, până în 1990 și chiar și după, România nu putea scăpa de „binecuvântarea” Moscovei. Sub regimul comunist, țara noastră a fost profund influențată de URSS, iar deciziile externe erau adesea dictate de interesele Moscovei.
După 1990, schimbările geopolitice majore, inclusiv căderea comunismului și aderarea la Alianțe internaționale precum NATO și Uniunea Europeană, au schimbat cursul istoric al României. Aceste aliante au permis țării să se elibereze de influența fostei Puteri, iar acum, în fața provocărilor geopolitice actuale, România trebuie să navigheze cu atenție între diversele presiuni externe, inclusiv cele legate de războiul din Ucraina și pozițiile conflictuale ale Rusiei.
Situația din Ungaria și din Slovacia reflectă dilemele unor țări mici care încearcă să suplinească greutățile economice și politice printr-un mesaj controversat. Aceste state, confruntate cu provocări economice interne, aleg să adopte poziții politice adesea în disonanță cu pozițiile Uniunii Europene, încercând să își consolideze poziția pe plan intern și să atragă atenția asupra vulnerabilităților lor economice.
În fața crizelor economice și sociale, mesajele populiste și naționaliste par a fi o soluție pentru a câștiga sprijinul popular, însă aceste poziții riscă să submineze stabilitatea și unitatea regiunii, iar impactul lor asupra politicii externe poate deveni periculos în contextul actual al tensiunilor geopolitice.
Calin Georgescu presedintele Romaniei !