„Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.”
Aşa s-au scurs opt ani din ziua în care poezia românească din Basarabia a pierdut raza ce-i conferea maximum de coloratură…
Grigore Vieru, poetul ce elogia în versuri tot ceea ce există mai sfânt pe această lume – mama, patria, părinţii, dragostea ş.a. Eroul-poet, care a ţinut piept neo-comuniştilor din Partidul Democrat Agrar, ajunşi la putere în Moldova în 1994, în decizia lor de a renunţa la imnul de stat „Deşteaptă-te, române!”, ofertându-l pe Vieru să devină pilonul noului stat creat, prin scrierea versurilor pentru noul imn.
Talentul incontestabil, curajul, tăria, lupta înverşunată a poetului pentru promovarea valorilor naţionale şi reunirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului l-au făcut unul dintre cei mai îndrăgiţi oameni de cultură ai neamului.
Grigore Vieru a fost, este şi va rămâne postamentul culturii şi literaturii româneşti din Basarabia.
Dumnezeu să Vă odihnească în pace, maestre!
Iurii Topala
