Controlul financiar centralizat al polarităților ideologice

Multă lume privește cu neîncredere informația că banii lui George Soros sprijină și mișcări de stânga, și mișcări de dreapta, și mișcări suveraniste, și mișcări globaliste…
Cuuum? Dar ce convingeri are, de fapt, acest om? Răspunsul este că acest om și cei asemenea lui cred în controlul centralizat asupra polilor ideologici pe care hegelianismul i-a denumit drept teză și antiteză și speră, în numele dialecticii, că polaritățile ce se manifestă în istorie au a avea un curs convergent.

Iată de ce vei găsi, dacă știi să cauți, și suveraniști susținuți financiar de concepția putinistă de globalism (cazul Marine Le Pen), și suveraniști sprijiniți cu acoperire rafinată de finanțele globalismului sorosist (cazul Viktor Orban).

Cazul lui Orban n-ar fi ușor de descifrat dacă UE ar fi pedepsit, într-un fel sau altul, derapajele sale rasiste. Nu s-a întâmplat asta. Nu se întâmplă așa. Viktor Orban a fost lăsat (pus) să amintească europenilor că un fondator al proiectului european a vorbit în cărțile sale de necesitatea amestecului rasial în Europa. Desigur, Orban se pronunță în contra exagerărilor acestui amestec, care exagerări ar conduce la subminarea sentimentelor naționale.

E adevărat ce spune Orban despre subminarea naționalismelor, dar subminarea acestora este chiar țelul globalismului. Versiunea putinistă a globalizării nu a încurajat naționalismul ucrainean. Pare că versiunea sorosistă l-ar încuraja? Da, așa pare. Dar în spatele aparenței e mult de săpat… Până vei ajunge în subsolul Ucrainei… Acolo, în subsol, resursele naturale nu dau din gură ideologic.
De Gaulle n-a vrut ca Marea Britanie să devină factor activ al proiectului european, fiind convins că englezii ar lucra ca niște spioni ai americanilor în interiorul acestui proiect.
George Soros, care l-a creat ca personaj politic pe Viktor Orban, a vrut ca cineva asemenea lui Orban să fie spionul globalismului american în interiorul globalismului putinist? Se prea poate să fi reușit infiltrarea.

Dacă n-ar fi ceva de genul acesta, de multă vreme derapajele non-democratice ale naționalistului Orban ar fi făcut valuri mari în UE. Acum, recent, la Tușnad, Orban a exprimat o teză radicală în contra amestecului raselor pe teritoriul națiunilor europene. El se poate apăra, în culise, spunând că doar Ungaria mai este o națiune în sensul clasic (iluminist) al cuvântului și că acest fapt ține Ungaria în stabilitate, cu un electorat pro-orbanist mereu peste 50 la sută, și dacă ar veni în locul său un naționalist fanatic, stabilitatea întregii regiuni ar fi în pericol.
Ceea ce, iarăși, nu e departe de adevăr. Sorosiștii cunosc bine potențialul exploziv al fanatismului naționalist al maghiarilor. În tradiția controlului centralizat asupra polarităților istorice, era necesar ca polul suveranist din Ungaria să rămână sub influența lor. Câte corporații din Ungaria și-au manifestat vreodată teama că Orban le-ar putea pune în pericol afacerile? Nu Orban, ci românul Dragnea a fost „citit” astfel.