În relaţia dintre România şi UE subiectul corupţiei, invocat cu insistenţă, riscă să devină de-a dreptul exploziv, mai ales dacă e privit preponderent din perspectiva morală, comentează Deutsche Welle.
Posibila amânare a admiterii României în spaţiul Schengen a stârnit la Bucureşti o nemulţumire mai mare decât au lăsat să se vadă reacţiile oficiale, nu doar pentru că eşecul acesta oarecum anticipat ar atrage daune mari în politica internă, ci şi pentru că, dintr-odată, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) dobândeşte o importanţă extraordinar de mare, adaugă sursa citată.
La Bucureşti se făcuseră câteva calcule simple, notează Deutsche Welle: După trecerea a trei ani de la aderarea la UE, nu mai putea să fie activată clauza de salvgardare şi, aşadar, MCV-ul ar fi rămas o formă goală. Românii sunt obişnuiţi cu legile care interzic ceva în mod imperativ, dar care, de fapt, nu produc sancţiuni, în aşa fel încât interdicţiile nu sunt niciodată respectate. MCV ar fi rămas, aşadar, asemenea unei legi fără sancţiuni.
Cel care a lansat ideea denunţării unilaterale a MCV a fost consilierul prezidenţial Leonard Orban, care ştia prea bine că Bruxelles-ul este îngrijorat că a rămas fără mijloace de presiune reală asupra României. Aşadar, supravegherea pe care UE o exercită asupra României a rămas pur şi simplu fără o bază juridică, potrivit aceleiaşi surse.
