
Presa apropiată Kremlinului reuşeşte să creeze în statele UE o bază de susţinere considerabilă pentru politica Federaţiei Ruse, arată mai mulţi experţi si oficiali europeni, scrie Euobserver.
Potrivit unui studiu realizat de centrul de cercetare american Pew, o treime dintre germani şi un sfert dintre francezi sunt de părare că UE ar trebui să relaxeze regimul de sancţiuni impus Rusiei.
Popularitatea preşedintelui Putin este redusă în Europa, notează experţii, însă unul dintre patru germani (în special în estul Germaniei) are încredere în liderul rus.
Pe de altă parte, jumătate dintre francezi consideră că vinovat de conflictul din estul Ucrainei este regimul de la Kiev. 34% dintre germani acuză acelaşi lucru, iar 12% dintre germani consideră că Vestul poarta responsabilitatea izbucnirii acestui conflict.
Directorul Pew Research a declarat în cadrul ediţiei din 2015 a conferinţei Globsec de la Bratislava că blocul pro-rus din cadrul UE devine “o minoritate semnificativă” şi că “propaganda rusă începe să aibă impact”. Directorul think-tank-ului Political Capital din Budapesta spune că “o parte considerabilă a populaţiei din anumite state membre simpatizează cu Rusia”. “În Grecia sunt mai mulţi cei care au încredere in Rusia decât în UE. În Italia, Franţa, Ungaria şi Slovacia există de asemenea un procent considerabil al celor care înghit propaganda rusă”.
Experţii ucraineni sugerează că secretul succesului propagandei ruse ţine de sumele mari investite de Moscova în PR. Kremlinul a precizat oficial că suma investită în acest an va fi de cel puţin 650 de milioane de euro. “A început cu Rusia Today, după revoluţia portocalie din Ucraina, în 2005. Acum vin cu noi canale media în fiecare an. Puţină lume vorbeşte de Sputnik. Creşte de la o săptămână la alta cu o nouă ţară şi un serviciu într-o nouă limbă. Se foloseşte de jurnaliştii din acele ţări şi de limba lor, astfel încât ajunge să concureze cu informaţiile locale”.
Dacă în prima fază a conflictului din Ucraina presa rusă folosea relatări despre presupuse atrocităţi comise de ucraineni, uşor de contrazis, ulterior a început să disemineze teorii ale conspiraţiei: că avionul malaezian ce efectua zborul MH17 era de fapt plin cu cadavre şi că ucrainenii l-au doborât în cadrul unei operaţiuni sub drapel fals. Acum, presa rusă propagă relativismul – ideea că nicio sursă de informaţii nu poate fi crezută. Mai mult, propaganda se amenstecă cu divertismentul, după modelul brevetat la Hollywood în timpul Războiului Rece. Expertul ucrainean vorbeşte în acest context despre o emisiune pentru copii în care li se explica acestora de ce este corect să iei teritoriile altor ţări.
Ministrul de Externe al Lituaniei este îngrijorat de “poluarea” minţilor la care Rusia supune Europa. “E o cezură între liderii europeni şi cetăţeni. Există solidaritate în NATO şi Articolul V nu se bazeaza pe sondaje de opinie. Însă dacă aţi face un sondaj asemănător în cercurile militare, rezultatul va fi altul”, se arată încrezător ministrul lituanian.
În ce priveşte starea de spirit din Rusia, lucrurile sunt cât se poate de clare. Studiul Pew arată că 61% dintre ruşi cred că mai multe teritorii ale altor state aparţin de fapt Rusiei şi ca Putin face o treabă bună la nivelul politicii externe şi chiar în combaterea corupţiei. Sentimentul anti-occidental este foarte prezent în Rusia. Simpatia ruşilor pentru germani este acum la fel precum cea a statelor arabe faţă de SUA după invazia din Irak, în 2003.
Propaganda merge dincolo de imaginea lui Putin. “Am văzut parada de 9 Mai şi nu am o problemă că copiii aplaudă când văd tancurile ţării lor, însă am o problema când cel mai puternic strigăt, ca la un meci de hochei, vine când trec rachetele Iskander”, a spus Robert Pszczel, până de curând purtător de cuvânt al NATO. “Ar fi trebuit să vedeţi şi afisele cât un bloc cu cinci etaje care spuneau că Boris Nemţov (liderul opoziţiei asasinat la Moscova) este un trădător. Întrebarea este ce are de gând ţara asta? Seamănă cu o ţară care se pregăteşte de război”.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.