Peisajul gri al CFR-ului românesc este traversat de un tren « scăpat » parcă de dincolo de granițe : Softrans. Definit prin eleganță, confort, silențiozitate, curățenie și amabilitatea personalului, acest pionier românesc al transportului în comun ne arată că se poate și la noi.
Softrans – transportatorul feroviar de marfă și de pasageri face parte din grupul SOFTRONIC, singura fabrică producătoare de rame și locomotive electrice din Europa de Est.
Grupul SOFTRONIC din Craiova, controlat de patru antreprenori români, a pornit în 1999 de la fabricarea unor contoare pentru modernizarea locomotivelor, iar 11 ani mai târziu pe porțile fabricii ieșea prima locomotivă românească .
Cu o cifră de afaceri de peste 15 milioane de euro, grupul este în prezent un jucător important pe piața materialului rulant din România.

Craiova- 50 de ani în construcția de locomotive electrice. Softronic duce povestea mai departe
În 1999, undeva pe Bulevardul Unirii, într-un depozit mic de material textil, este înființată societatea Softronic. Creatorii ei sunt un profesor de liceu, cumnatul său și câțiva tineri increzatori.
Ideea a pornit din dorința de a face cutia neagră a locomotivei, necesară atât în țară cât şi în Europa. Au urmat și alte idei cum ar fi fabricarea contoarelor electrice (astăzi, în România nu este nicio locomotivă care să nu aibă vitezometru sau contoarul de energie fabricate deSoftronic). Dar poate cea mai importantă dintre idei a fost aceea a înlocuirii unor locomotive vechi și foarte uzate cu unele noi,cunoscând faptul că procesul aducerii lor din import era foarte complicat.

În 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, Softronic a accesat credite bancare şi a început construcţia fabricii și producția de locomotive. Este construită prima locomotivă însă criza din 2008 îi forțează să o vândă. Se confruntă cu o perioada grea pe care însă, reușesc să o depășească. Mai mult, Softronic câștigă două licitaţii internaţionale şi produce alte două locomotive. În același timp Grupul Softronic începe să închirieze locomotive. Și cum nici vânzarea și nici închirierea locomotivelor nu a stârnit interes oficialilor români, conducerea Softronic a fost nevoită să își îndrepte atenția către companii private pentru vânzarea directă a locomotivelor. Unul dintre primii clienți a fost DB Schenker, subsidiară a gigantului german Deutsche Bahn
În 2010, a fost fabricată prima locomotivă românească (Lema) cu tracțiune totală în curent alternativ, respectând tendința pentru economisirea energiei.
În 2013 Softronic a finalizat cel mai nou proiect al sau, ramă electrică cu podea joasă, bi-sistem, capabilă să opereze atât la 25 kV AC 50 Hz cât și la 3 kV DC
În octombrie 2017 a început producția primelor două locomotive Transmontana (contract de şase milioane euro).
În noiembrie 2018 compania craioveană a primit o finanţare în valoare de 14 milioane de euro ceea ce a reprezentat costurile de producţie şi livrare a şase locomotive electrice către Green Cargo AB din Suedia.
100 de locomotive românești pentru Suedia
Anul acesta Softronic a primit o comandă de 100 de locomotive de la compania suedeză Green Cargo care trebuiesc livrate în următorii zece ani. Acestea se adaugă unităților Transmontana care sunt deja în circulație în Suedia.
În prezent, la fabrică Softronic lucrează peste 250 de angajaţi, iar cei mai multi provin din rândul specialiştilor care au lucrat la Electroputere Craiova, Avioane Craiova sau la Întreprinderea de Utilaj Greu.

Potrivit datelor Ministeruui Finanțelor Publice, Softronic a înregistrat în 2019 un profit net de peste nouă milioane de lei, la afaceri de 100 de milioane de lei.
În România compania a fabricat trenul Hyperion care circulă pe rutele : Craiova – București, București – Brașov și București – Constanța (în sezonul estival).
Actionarii companiei Softronic sunt : Președinte- Ionel Ghiță (30%), Ion Gârniță (26%), Augustin Popescu (26%) și Oana-Adriana Miulescu (16%).
 
					 
                       
                       
                       
                       
                       
                      
Craiova: industrie feroviara de varf, industrie auto de varf, industrie aeronautica de varf. Ajunge doar atat pentru a ne convinge de valoarea urmasilor din ziua de azi ai lui Brancusi, artist de geniu dar si lucrator harnic. Bravo!
Am vizitat locuri, am cunoscut oameni, dar ca oltenii de harnici si de isteti, n-am intalnit.