În primele luni ale anului 2025, mediul de afaceri din România a fost marcat de două fenomene majore: intensificarea controalelor fiscale și adoptarea unor modificări legislative cu impact semnificativ asupra contribuabililor. Specialiștii TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est în domeniul contabilității, fiscalității, auditului financiar și consultanței juridice, relevă o dinamică accentuată în activitatea de control fiscal și o serie de schimbări fiscale care implică costuri și provocări noi pentru companii și persoane fizice.
Creșterea numărului și diversității inspecțiilor fiscale
Datele publicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) arată o continuă creștere a controalelor fiscale, tendință începută în anii anteriori și amplificată în 2025. În 2024, au fost derulate peste 21.000 de inspecții fiscale, cu o creștere de 2,8% față de anul precedent. Circa 75% dintre aceste controale au vizat persoane juridice, restul fiind adresate persoanelor fizice. Obligațiile fiscale suplimentare stabilite au depășit 5,5 miliarde de lei, aproape dublu față de 2023, din care majoritatea au fost impuse companiilor.
Pe lângă inspecțiile tradiționale, ANAF a extins tipurile de acțiuni de control, printre care se numără controalele inopinate, cele antifraudă și verificările documentare. Numărul verificărilor documentare a crescut cu 45% în 2024, ajungând la peste 29.000, însă sumele colectate în urma acestor verificări au scăzut cu 15%, reflectând poate o mai bună conformare sau alte schimbări în modul de raportare.
Domeniile cele mai frecvent vizate rămân transporturile, comerțul și industria prelucrătoare, sectoare considerate cu risc fiscal ridicat. Neconformitățile cel mai des identificate sunt legate de deducerea nejustificată a TVA, lipsa documentelor justificative pentru servicii și ajustări neclare ale prețurilor de transfer.
Digitalizarea fiscală și efectele asupra contribuabililor
Un factor major care a influențat intensificarea controalelor este accelerarea procesului de digitalizare a relației dintre ANAF și contribuabili. Din 2024, declarația SAF-T (D406) a devenit obligatorie și pentru microîntreprinderi mici, iar sistemul e-Factura s-a extins inclusiv la tranzacțiile B2C. Totodată, sistemul e-TVA aduce noi provocări pentru companii în ceea ce privește respectarea obligațiilor fiscale.
Aceste instrumente permit autorităților fiscale acces rapid și centralizat la date, facilitând identificarea automată a discrepanțelor și inițierea controalelor țintite. În acest context, lipsa de corectitudine în raportările fiscale poate atrage controale și solicitări frecvente de documente justificative.
Pentru companii, respectarea acestor noi cerințe impune investiții în sisteme informatice compatibile, instruirea personalului și revizuirea procedurilor interne. Mulți contribuabili se confruntă însă cu dificultăți legate de resursele financiare sau umane necesare adaptării.
Modificări fiscale semnificative în 2025
Pe lângă intensificarea controalelor, anul 2025 a adus o serie de schimbări fiscale care afectează direct mediul de afaceri și bugetele contribuabililor.
Printre cele mai importante măsuri se numără reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro în acest an, urmând o nouă reducere la 100.000 euro din 2026. Această modificare determină trecerea unui număr semnificativ de firme în regimul impozitului pe profit, cu implicații financiare și administrative suplimentare.
Impozitul pe dividende a fost majorat de la 8% la 10%, diminuând randamentul investițiilor. Totodată, au fost eliminate facilități fiscale pentru domenii precum IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ceea ce crește costurile salariale și poate afecta competitivitatea firmelor din aceste sectoare.
O noutate fiscală este introducerea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”), aplicabil construcțiilor care nu sunt impozitate ca imobile, cu cote de 0,5% sau 0,25% în cazul clădirilor de stat. Aplicarea acestui impozit ridică însă unele incertitudini practice.
De asemenea, marile grupuri economice cu venituri globale de peste 750 milioane euro trebuie să calculeze un impozit minim global pentru anul 2024, conform legislației naționale transpunând reguli internaționale. Plata acestui impozit suplimentar este programată până în iunie 2026.
Perspective și provocări pentru companii
Specialiștii TPA România atrag atenția că toate aceste schimbări fiscale și de control necesită o ajustare atentă a bugetelor, a politicilor interne și a planurilor de dezvoltare ale companiilor. IMM-urile, în special, trebuie să analizeze impactul trecerii din regimul micro în cel de impozitare pe profit, în timp ce firmele mari trebuie să asigure surse de finanțare pentru noile taxe.
În contextul digitalizării continue, ANAF va integra tot mai multe surse de date, ceea ce va permite o identificare automată și mai precisă a contribuabililor cu risc fiscal. Controalele viitoare vor fi mai bine țintite și vor viza în special contribuabilii care nu respectă reglementările sau care prezintă risc fiscal ridicat.
În plus, după instalarea noului guvern și în condițiile unui deficit bugetar ridicat, este probabil să apară un nou pachet de modificări fiscale, care ar putea intensifica presiunea asupra mediului de afaceri.
Culmea e ca toți au ce au cu multinaționalele. Pai cu ce si-au luat toți case și mașini nu cu salariile lor ,ca ,,patronii ,,noștri și toți,,îmbogățiți peste noapte ,, nu își bat capul sa investească la noi ci toți banii evazionati i-au făcut vile și castele prin Franța și Elveția cu acordul știm noi cui ,ca nu poți transfera sute de milioane fără știrea marelui bos în funcție de 35 de ani .Ar trebui zero impozit numai pt faptul ca își bat capul cu noi ,ca știm noi ce ,,bine,, muncim .Banii cei mulți sunt sifonati de firmele abonate la lucrari cu statul, supraevaluate și tot de proasta calitate fac lucrările pt ca au dat ,,comisioanele,, și nu ii trage nimeni la răspundere.
Este nevoie de bani pentru Ukra, tocmai au trimis vreo sută de milioane de Euro.
Umbrela lui Macron se intinde si financiar peste mulitinationale vestice multe frantzuzesti? Sau Ursula.
Sub domnia lui Nimicusor
Amărâții aia care au o mica afacere de familie, un aprozar, un bootic, un mic magazin de produse industriale,nsunt calcati zilnic de OPC, ITM, ANAF, DSV, etc. Amendați, inchis magazinul, iarăși etc. Pt că nu lucrează bine!
Pe Temu, Shine, Amazon îi doare la basca, au niste depozite prin China, de unde exportă gratis și fără nici un control milioane de colete anual, doar in Ro. Concurenta neloiala sau complicități ale plutonului lui Ali Baba?
Optimizarea contabila a profitului invocata de multinationale, adica evaziune fiscala pe intelesul tuturor, este principala cauza a deficitului bugetar alaturi de favorizarea fiscala a unor firme romanesti, multe din ele televiziuni utile.
Prima măsură anunțată de președintele prim-ministru, aka Micusor, a fost renunțarea la impozitul minim pe profit al multinationalelor, cică așa scăpăm de deficit!