Legea care taxează bogățiile din Marea Neagră

Legea offshore în varianta PSD reduce taxarea companiilor care vor exploata gaze și petrol din Marea Neagră de la 80% impozit pentru veniturile suplimentare pentru prețurile de peste 85 lei MWh până la 30%.

Se asemenea, dispare creditul fiscal, adică prevederea care blochează fiscalitatea pe tot parcursul concesiunii, iar jumătate din producția obținută se va tranzacționa în România. „Acum avem, practic, o dependendență față de ruși. Producția pe offshore este în scădere acum, așa că dependența față de ruși crește”, a declarat Liviu Dragnea. Acesta a prezentat într-o conferință de presă cele mai noi modificări la legea offshore, cea de care depinde începerea noilor exploatări de resurse din Marea Neagră. Varianta Camerei Deputaților, prezentată de Dragnea, diferă fundamental de cea votată de Senat în urmă cu câteva luni. În forma de la Senat, era prevăzut un credit fiscal cu toată fiscalitatea înghețată, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat, rezervele de gaze nu rămâneau în România ci mergeau la export, iar redevența rămânea nemodificată, adică mică. În varianta lui Dragnea, se elimină, se reintroduce un impozit de veniturile suplimentare (statul român încasează venituri de peste 20 miliarde de dolari), jumătate din producție va fi tranzacționată pe piața din România, sumele încasate din impoziti pe veniturile suplimentare și redevențe merg la fondul special pentru parteneriatul public-privat (PPP).

”O variantă pentru legea offshore, diferită față de varianta care a venit de la Senat. E o lege de importanță uriașă. Au fost multe discuții în spațiul public, postări, luări de poziție, puncta de vedere, unele mai intense, altele mai așezate și o să vă prezint schematic diferențele și în final ce câștig are România.Varianta Senatului era prevăzut un credit fiscal cu toată fiscalitatea înghețată. Adică orice înseamnă fiscalitate în România, dacă ar fi survenit vreo modificare plus 15 – 20 de ani, companiile offshore nu trebuiau să plătească nimic. În același timp, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat. Al treile obiectiv, ce cantitate de gaze din Marea Neagră rămâne disponibilă pentru piația românească. În varianta Senat 100% contracte bilaterale, înseamnă că încheie contracte, fără ca statul român să știe. Noi avem și acum o diferență de cantitate de gaze necesară pentru a ne acoperi necesarul actual al consumului de gaze din România, practice o dependență față de ruși, din păcate producția de offshore este în scădere. Deci diferența necesarul crestea dependența față de ruși. Acum vă spun ce o să fie în varianta Camerei Deputaților, care va fi votată azi. Creditul fiscal se elimină. Se reintroduce un impozit pe veniturile suplimenare. Asta înseamnă 6,28 miliarde de dolari pe care le încasează statul român, iar la asta se adaugă alte sume. Statul român va câștiga 40 de miliarde de dolari minim. A fost o falsă discuție în spațiul public, și miza nu era redevența. Ea e prinsă în acordul petrolier cu aceste companii din 2008. Ce am prins noi în varianta de la Camera Deputaților pe care o vom vota astăzi. Creditul fiscal se elimină. Impozit pe veniturile suplimentare. S-a luat prețul de bază 71 lei pe megawatt oră și s-a pus un impozit pe diferență, de la 41 de lei pe megawatt oră se impozitează cu 3%. Înseamnă 24,87 miliarde lei. Înseamnă 6,28 miliarde dolari pe care le încasează statul român.(…) Jumătate din producția de gaze va fi tranzacționată pe piața din România. Asta înseamnă independență energetică. Introducem la Cameră sumele încasate din revedențe și impozite suplimentare vor alimenta fondul special creat prin ordonanța parteneriatului public-privat.”, a spus Liviu Dragnea.

Companiile petroliere care au concesiuni pe platoul continental autohton al Mării Negre, OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil, Carlyle, cer să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Acestea își justifică doleanța invocând că investițiile în offshore (pe mare) sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore (pe uscat). De asemenea, petroliștii vor să se mențină nivelul de redevență stabilit prin Ordinanța de Urgență 160/1999, care stipulează că “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“.