Alexandru Munteanu a prezentat deputaților echipa de miniștri și programul de guvernare. Ei își doresc „să pregătească Republica Moldova pentru aderarea la UE în următorii ani”
Misiunea viitorului Guvern este ca aderarea la Uniunea Europeană să aducă beneficii concrete oamenilor încă înainte de finalizarea procesului formal, a declarat premierul desemnat. Economistul Alexandru Munteanu și-a prezentat echipa și programul de guvernare și a cerut votul de încredere al deputaților. El a declarat declarat că va fi un prim-ministru care lucrează, nu unul populist, transmite Radio Chișinău.
Premierul desemnat Alexandru Munteanu a mai declarat că se angajează să fie un prim-ministru transparent. El a mai spus că își dorește să fie pragmatic și orientat spre rezultate, să asculte cetățenii cetățenii și să lucreze fără populism.
„Cel mai important rezultat este redobândirea speranței că Moldova poate fi un stat demn, liber și puternic. Dar știm cu toții că mai avem multe lucruri de făcut împreună. De aceea cer sprijinul dumneavoastră pentru un program de guvernare orientat spre creșterea economică, eficiență și integrare europeană și vă prezint o echipă profesionistă capabilă să pregătească Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană în următorii ani.”
Comunista Caraman sfidează identitatea națională: Până nu recunoașteți limba moldovenească, eu voi vorbi în limba de comunicare interetnică
Deputata comunistă Diana Caraman a declarat jurnaliștilor că refuză să vorbească în limba română. Caraman a spus că o va face doar când Republica Moldova va recunoaște „limba moldovenească” drept limbă de stat. Caraman a pus la îndoială legalitatea modificării Constituției care consfințește denumirea corectă a limbii oficiale, relatează cotidianul.md.
„Până în momentul în care limba maternă sau limba de stat în Republica Moldova nu va fi recunoscută drept limba moldovenească, eu voi vorbi în limba de comunicare interetnică. Străbunica mea, bunicul meu, tatăl meu, toți au vorbit moldovenește. Mă lipsiți de dreptul de a vorbi în limba mea, în limba moldovenească, și de aceea voi vorbi în limba de comunicare interetnică”, a declarat comunista.
Afirmațiile au fost urmate de o pledoarie prin care deputata a invocat vechea formulare a Constituției din 1994, ignorând deciziile Curții Constituționale și legislația actuală.
„Fără îndoială, în Constituția Republicii Moldova era scris că limba este moldovenească. Această Constituție a fost adoptată în 1994, cu votul majorității deputaților. Ulterior, articolul a fost modificat, dar, așa cum bine știți, cu încălcarea procedurii”, consideră această.
Analist de la Chișinău: Fără influența Rusiei, Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani
Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, declară la RFI analistul politic de la Chișinău, Alexandru Slusari, invitatul Moldova Zoom.
„Transnistria este ultima pârghie reală pe care o mai are Federația Rusă în raport cu Republica Moldova. Alegerile parlamentare, unde Rusia a avut o miză mare, au fost câștigate de forțele proeuropene. Așa că Transnistria este un butoi de pulbere care rămâne cu bază militară, cu sute de tone de muniții și armament, cu un regim absolut netransparent, care în mare parte este administrat de la Kremlin. Chișinăul trebuie să fie pregătit pentru toate scenariile posibile. Kremlinul va încerca să destabilizeze situația în regiune”, avertizează analistul de la Chișinău.
Vladimir Plahotniuc, primul mesaj după extrădarea în R. Moldova: „Legea trebuie să îmi asigure eliberarea, după care voi putea să revin în spațiul politic”
Oligarhul Vladimir Plahotniuc a publicat, prin intermediul avocaților săi, primul mesaj din penitenciar după extrădarea sa în R. Moldova din 25 septembrie, după ce a lipsit din țară timp de șase ani, relatează zdg.md.
Pe 30 octombrie, Vladimir Plahotniuc, aflat în penitenciar, a publicat un mesaj pe Facebook, prin intermediul avocaților săi. Oligarhul menționează că se ocupă de studierea dosarului și își afirmă dorința de a reveni în politică.
„Evenimentele din ultimele săptămâni au întrerupt, pentru o vreme, mesajele mele, dar această întrerupere se explică, în mare măsură, prin efortul pe care mi-l solicită luarea de cunoștință cu materialele din dosarul meu. Ca să înțelegeți, e vorba de 97 de volume, a câte 300-400 de pagini fiecare, pe care urmează să le parcurg atent într-un termen foarte scurt. De regulă, asemenea dosare complexe necesită mai mult timp pentru a fi examinate, însă asupra procurorilor și asupra altor părți ale procesului de anchetă și judecată sunt exercitate presiuni enorme din direcția factorilor politici, pentru a fi creat un context în care eu și avocații să nu reușim să luăm cunoștință de toate nuanțele și aspectele relevante ale dosarului.
Ambasadorul Ucrainei punctează de ce și-a pierdut Rusia din influența asupra R.Moldova: Legăturile mai strânse cu Europa le-au oferit oamenilor oportunitatea de a vedea că viața poate fi diferită. Liberă, corectă, cu drepturi și libertăți reale / Pe de altă parte, diplomatul ucrainean îndeamnă la precauție
Într-un interviu acordat recent pentru RBC-Ukraine, ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei, a discutat despre victoria forțelor pro-europene în recentele alegeri parlamentare, despre propaganda rusă și despre sentimentele pro-ruse regăsite în rândul minorităților din Republica Moldova – găgăuzii, bulgarii și ucrainenii, relatează cotidianul.md.
Alegerile s-au încheiat cu o victorie de impact a partidului PAS, care va deține în continuare majoritatea de unul singur în Parlament. În pofida eforturilor semnificative ale Kremlinului, forțele pro-ruse din Republica Moldova au suferit o nouă înfrângere. Însă, în mod clar, Moscova nu are nicio intenție să lase Republica Moldova în pace.
“Ați putea să-l numiți drept un alt fiasco pentru Rusia, dar nu aș merge atât de departe. Alegerile au trecut, dar un segment al electoratului și al forțelor politice încă privesc spre Moscova”, a declarat ambasadorul Ucrainei la Chișinău.
Din acest electorat pro-rus fac parte mulți cetățeni din rândul minorităților naționale din Republica Moldova – găgăuzi, bulgari și, din păcate, etnici ucraineni. Potrivit ambasadorului Rohovei, acești cetățeni au fost, într-o oarecare măsură, “înghețați într-o capsulă a timpului”, unde narațiunile din epoca sovietică încă produc efecte și au fost întărite în ultimele decenii de propaganda rusă și de dominația limbii ruse, inclusiv în școli.
Rusia și regiunea transnistreană vor să elaboreze un plan de activități comune în domeniul educației pentru 2026
Rusia și regiunea transnistreană – teritoriul al Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităților constituționale – intenționează să își dezvolte cooperarea în domeniul educației și să pregătească un plan de activități comune pentru anul 2026, relatează newsmaker.md. Despre acest lucru a anunțat Ministerului rus al Educației într-un comunicat din 30 octombrie.
Andrei Korneev, viceministrul rus al Educației, s-a întâlnit la Moscova cu Galina Ratușniak, adjuncta șefului instituției responsabile de domeniul educației a regiunii transnistrene. Potrivit ministerului rus, părțile au convenit să dezvolte colaborarea în sfera educației și să elaboreze un plan comun de acțiuni pentru 2026.
De asemenea, părțile au discutat despre cursurile de perfecționare profesională pentru profesorii din regiunea transnistreană. Instruirea are loc în cadrul Universității Pedagogice din Nijni Novgorod, iar primele grupuri de cadre didactice au început deja studiile, conform sursei citate.
Liderii oficiilor „Șor” din Criuleni și Ialoveni, condamnați la 4 ani de închisoare cu suspendare
Liderii Oficiilor Teritoriale Criuleni și Ialoveni ai fostului Partid Politic „Șor” au fost condamnați la 4 ani de închisoare cu suspendare. Cei doi au și interdicția de a ocupa funcții de conducere și de a gestiona finanțe/logistică în cadrul formațiunilor politice timp de 5 ani, relatează nordnews.md.
Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), la data de 30 octombrie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat sentința de condamnare în privința președinților Oficiilor Teritoriale Criuleni și Ialoveni ale fostului Partid Politic „Șor”, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat.
Instanța le-a aplicat ambilor o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de conducere în partide politice sau organizații ale acestora şi de a exercita activităţi de administrare/gestionare financiară ori de organizare logistică în cadrul formaţiunilor, pe o durată de 5 ani. Pedeapsa dispusă fiind suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.
Voronin, după ce potențialii miniștrii au fost invitați în loja din Legislativ: „Procedura se cheamă nah*er s pliaja”
Vladimir Voronin nu scapă nici o ocazie să se dea în spectacol și să transforme ședința parlamentului în circ. De această data acesta și-a amintit una din expresiile sale favorite, pe care a mai folosit-o și în alte situații, relatează moldpres.md.
„Știți cum se numește procedura asta? Procedura se cheamă nah*en s pliaja”, a șoptit Voronin, râzând singur de gluma lui.
Comunistul a folosit expresia în momentul în care deputații PAS, care urmează să regăsească în Cabinetul Munteanu, au fost îndemnați să treacă în loja Guvernului.
Expresia folosită de Voronin provine din limba rusă (n. red. – нахрен с пляжа) și s-ar traduce „afarăde pe plajă” sau „să dispară de aici”.
Legea care scutea de taxe la revenirea în Moldova a expirat: Câți au beneficiat și ce urmează
După trei ani de aplicare, legea care le permitea moldovenilor din diasporă să-și aducă acasă bunurile și mașinile fără taxe vamale a expirat, relatează TV8.md. Adoptată în 2022 pentru a-i sprijini pe cei stabiliți peste hotare să revină definitiv în țară, măsura și-a încheiat termenul de valabilitate la 1 octombrie. Cei care nu au reușit să beneficieze de facilități își pun acum speranțele într-o inițiativă similară pe care o pregătește, în prezent Serviciul Vamal.
În 2022, moldovenii stabiliți în străinătate, care visau să revină acasă, au primit o veste bună din partea autorităților. A fost adoptată o lege ce îi scutea de taxe pentru bunurile agonisite peste hotare, odată cu întoarcerea definitivă în țară. Măsura a fost gândită pentru a încuraja revenirea diasporei și a sprijini reintegrarea celor plecați de mulți ani.
