Poate ajuta tehnologia persoanele cu demenţă?

44 de milioane de oameni din întreaga lume au în acest moment demenţă, iar această cifră se poate tripla până în 2050, odată cu îmbătrânirea populaţiei la nivel mondial, conform BBC. Numai în Marea Britanie, demenţa afectează în prezent mai mult de 800.000 de persoane, iar costurile anuale de îngrijire şi tratament sunt mai mari decât salariul mediu.

Demenţa nu este o parte naturală a procesului de îmbătrânire. Acesta este un termen umbrelă pentru simptomele a aproximativ 100 de boli cerebrale diferite, probleme cauzate de pierderea memoriei, competenţe lingvistice, agilitate mentală, înţelegere şi judecată. Alzheimer este cea mai comună, reprezentând aproape două treimi din cazuri.

Nu există în prezent nici un tratament pentru tratarea acestei afecţiuni; se poate doar încetini avansarea unor tipuri de demenţă cu diverse medicamente.

Peste 40% din populaţia Regatului Unit cunoaşte un prieten apropiat sau un membru al familiei cu demenţă. Deşi o treime dintre persoanele afectate trăiesc într-un adăpost special unde beneficiază de tratament, rămân două treimi ce necesită îngrijire în mod independent. Este necesar ajutor permanent, însă mulţi oameni nu îşi pot permite un îngrijitor personal.

Oamenii de ştiinţă au elaborat diverse moduri în care tehnologia poate sprijini persoanele cu demenţă şi le ajută să trăiască independent pentru cât mai mult timp posibil. Dispozitivele asigură un sistem avansat de îngrijire, dar nu rezolvă problemele legate de mobilitate sau singurătate.

Printre aceste dispozitive se numără alertele de senzori, stimulatorii de memorie, detectoarele de mişcare, calendarul automat sau butoanele de panică.

Mecanismele sunt instalate în mod strategic, astfel transformând locuinţa într-o “casă inteligenţă”.

Progresele majore făcute în tehnologia robotizată oferă noi modalităţi de a avea o mai bună calitate a vieţii, pentru persoanele care suferă de demenţă.

În următoarele decenii, numărul cazurilor de demență din întreaga lume va creşte dramatic, odată cu îmbătrânirea populaţiei la nivel mondial. Se estimează că 135 de milioane de oameni din întreaga lume vor avea demenţă până în 2050, conform site-ului Longitude Prize.

Ce este demenţa?

Demenţa este un termen generic folosit pentru a desemna un ansamblu de simptome care rezultă dintr-un număr de diferite boli ale creierului. Există mai multe tipuri diferite de demenţă, dar toate au tendinţa de a provoca probleme cu memoria, abilităţi lingvistice, de prelucrare a informaţiilor, agilitate mentală, înţelegere şi judecată.

Demenţa este cauzată de deteriorarea celulelor creierului, care împiedică comunicarea eficientă între ele. Treptat, celulele creierului mor, ceea ce duce la contracţia creierului, de obicei observat în scanarea acestuia, în unele tipuri de demenţă.

Demenţa afectează oamenii în moduri diferite. Ei pot uita nume sau pot face confuzii în privinţa datei şi orei. În etapele următoare, persoana poate avea simptome fizice, inclusiv pierderea în greutate şi slăbiciune musculară.

Cât de comună este demenţa?

– Există aproximativ 800.000 de oameni în Marea Britanie diagnosticaţi cu demenţă.

– În prezent, doar 43% din populaţia lumii a primit un diagnostic.

– Aproximativ una din 20 de persoane în vârstă de peste 65 de ani suferă de demenţă.

– Până la vârsta de 80 de ani, aproximativ una din şase persoane este afectată, iar unul din trei oameni din Marea Britanie va avea demenţă la momentul în care moare.

Sursă: Societatea Alzheimer

Tipuri mai puţin frecvente de demenţă:

– Demenţa cu corpi Lewy reuneşte bile mici de proteine ce dezvoltă celule nervoase în interiorul creierului. Acest lucru face ca 10% din cazurile de demenţă la persoanele în vârstă să fie strâns legate de maladia Parkinson.

– Demenţa fronto-temporală, ce este cauzată de leziuni ale lobului frontal al creierului.

– Alte boli care pot duce la demenţă sunt boala Creutzfeldt-Jacob, scleroza multiplă şi Parkinson.

Există aproximativ 100 de tipuri diferite de demenţă. Cu toate acestea, boala Alzheimer este este cea mai comună formă, afectând 62% dintre cei care trăiesc cu demenţă.

De ce nu am găsit un leac?

Unul dintre principalele obstacole întâlnite în calea creării tratamentelor eficiente pentru demenţă este că oamenii de ştiinţă încă nu înţeleg pe deplin această maladie, scrie BBC. Condiţia pare a conduce la o interacţiune complexă de gene, factori de viaţă şi alte influenţe de mediu. Fără a cunoaşte mecanismele exacte care produc pagube, în special în boala Alzheimer, este imposibil să fie vizat procesul de boală eficient.