Rusia, despre „militarizarea” și „ucrainizarea” României și Republicii Moldova

Liderii europeni nu doresc încetarea focului în Ucraina și vor să continue acest război, chiar și fără sprijinul SUA, consideră politologul polonez Adam Wielomski. El scrie că președinții Trump și Putin au ajuns deja la un acord, pentru că doar astfel se poate explica întâlnirea lor din Alaska, care va fi folosită doar ca un cadru pentru anunțarea acestui acord. Administrația SUA va încerca să-l forțeze pe președintele Ucrainei să accepte acest acord, să vină și să-l semneze în numele Ucrainei. Însă Volodimir Zelenski se teme să-și sume responsabilitatea pierderii războiului, iar poziția sa este susținută de Europa de Vest, care dorește să continue războiul chiar și după posibila retragere a SUA. „Continuarea războiului va putea fi invocată de UE pentru a justifica măsuri dure, ieșirea de sub autoritatea SUA și NATO și pentru a crea Uniunea Europeană a Apărării sau pentru a federaliza UE”, scrie Wielomski.

”Și o întrebare pentru intelighenție: după un an de război al Kievului doar cu sprijinul Regatului Unit și al UE, fără SUA, oare linia frontului se va mișca semnificativ în favoarea Ucrainei sau a Rusiei”, scrie Wielomski.

Despre posibilitatea continuării războiului din Ucraina și chiar extinderea lui dincolo de frontierele Ucrainei vorbesc un comunicat al Serviciului rus de spionaj și analistul Andrew Korybko.

Un comunicat al Serviciului rus de informații externe (SVR) din 14 iulie arăta că ”NATO se pregătește în mod activ să implice Republica Moldova într-un posibil conflict armat cu Rusia”. ”Bruxellesul a decis să accelereze transformarea acestei țări într-un cap de pod în flancul estic al alianței, ținând cont de înaintarea Forțelor Armate Ruse în Ucraina”. SVR arăta că membrii NATO încearcă să adapteze Moldova pentru transferul trupelor NATO la frontierele Rusiei, iar pentru asta se lucrează la modificarea ecartamentului căilor ferate și la creșterea capacității podurilor, la construirea unor depozite militare și modernizarea pistelor de la Mărculești și Bălți.

Continuarea comunicatului SVR pare mai mult un mesaj electoral transmis cetățenilor moldoveni și arată că președinta Maia Sandu va renunța la neutralitatea țării, dacă aliații săi politici vor câștiga alegerile din septembrie anul acesta, urmând ca cetățenii moldoveni să devină carne de tun într-un posibil conflict direct între NATO si Rusia.

Într-un interviu pentru TASS, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov oferă detalii despre procesul despre care raporta SVR. Iar ambasadorul rus la București, Vladimir Lipaev, a declarat într-un interviu pentru presa rusă că același lucru se întâmpla și în România. Este in curs o militarizare și ”ucrainizare” a Republicii Moldova și României, sugerează cei doi diplomați ruși. Lipaev a atras atenția în primul rând că România va găzdui în curând cea mai mare bază aeriană NATO din Europa.

Andrew Korybko, analist american care locuiește la Moscova, cu un doctorat la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova – școala diplomației ruse – scrie că NATO ”ar putea pregăti folosirea flancului sud-vestic al Ucrainei împotriva Rusiei print trei variante care să-i ofere posibilitatea negării credibile a implicării: invadarea Transnistriei (unde se află circa 1.500 de militari ruși – Korybko nu vrea să observe însă că prezența acestor militari ruși pe teritoriul Republicii Moldova arată cât de mult preț pune Moscova și cât de mult respectă neutralitatea Chișinăului – zero), ocuparea Odesei (a portului sau a regiunii) pentru a preveni cucerirea sa de către Rusia și amenințarea Crimeii. Korybko atrage atenția asupra proiectului de lege pentru apărarea națională din România, din 2024, care prevede posibilitatea ca România să trimită trupe în afara granițelor, pentru protejarea cetățenilor romani. Ținta este Republica Moldova, arată Korybko.

”Se poate ca Franța să folosească România și Republica Moldova pentru a interveni în Odesa. Importanța Moldovei și a României pentru Ucraina în timpul conflictului și în perioada post-conflict contextualizează întărirea relațiilor dintre aceste țări prin Triunghiulara de la Odessa”, cadrul consfințit recent de miniștrii Oana Țoiu, Andrii Sybiha și Mihai Popșoi, mai scrie Korybko.

El se folosește de comunicatul SVR și de interviurile ambasadorilor Rusiei la București și Chișinău pentru a avertiza că o victorie a pro-europenilor la parlamentarele din Republica Moldova echivalează cu pierderea neutralității și un pas către război. Dincolo de această speculație, Korybko atrage atenția asupra unui fapt incontestabil: suprimarea dreptului de vot al diasporei moldovene din Rusia la alegerile prezidențiale din 2024 prin deschiderea doar câtorva secții de votare, în vreme ce Occidentul a fost împânzit cu secții de votare.

„După realegerea Maiei Sandu, Vestul a forțat România să anuleze primul tur al prezidențialelor, câștigat de un naționalist conservator, să-i interzică participarea la alegerile repetate, iar apoi Sandu i-a încurajat pe moldovenii cu dublă cetățenie, ca și ea, să voteze pentru candidatul liberal-globalist, pe care l-a ajutat astfel să câștige”, scrie Korybko, după ce anterior a vorbit despre posibilitatea unei intervenții militare franceze în Ucraina, folosind România și Republica Moldova ca baze de lansare.