Comisarul European pentru Justiție, belgianul Didier Reynders, a trimis o scrisoare în care somează guvernul Poloniei ca, până pe 16 august, să precizeze dacă se va conforma sau nu unei decizii a Curții Europene de Justiție. Dacă răspunsul nu va fi satisfăcător pentru Bruxelles, Comisia Europeană va recurge la sancțiuni.
Mărul discordiei nu mai ține de contopirea funcțiilor de ministru al Justiției cu cea de procuror general. Nu mai ține nici de înlocuirea judecătorilor constituționali din Polonia numiți, la limita legii, în ultimele de zile de mandat de fostul guvern liberal. Mutatis mutandis, originea disputei actuale este Secția specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. În, 2018, puterea conservatoare din Polonia, aflată în conflict cu magistrații, a decis înființarea unei Camere Disciplinare care poate anula deciziile judecătorilor și îi poate penaliza, inclusiv dacă se adresează justiției europene pentru decizii preliminare. Bruxellesul a protestat după înființarea Camerei Disciplinare din Polonia, iar Curtea Europeană de Justiție a decis că s-au încălcat legile UE. Ultima ripostă a Poloniei a venit pe 14 iunie, când Tribunalul Constituțional a stabilit că Polonia nu trebuie să se supună deciziilor CEJ, dacă acestea contravin Constituției. Până pe 16 august, guvernul de al Varșovia trebuie să precizeze dacă va respecta sau nu ultima decizie a Curții Constituționale.
Mult mai cunoscută este disputa dintre Comisia Europeană și Ungaria, date fiind relatările obsesive ale presei internaționale pe marginea scandalurilor LGBT. Premierul Viktor Orban a decis organizarea unui referendum privind un amendament la legea educației care interzice propaganda LGBT în școli. În Polonia, peste 100 de municipalități au aprobat rezoluții prin care se declară ”libere de ideologia LGBTQ”.
Tratatele UE nu dau Comisiei Europene prea multe soluții pentru sancționarea Poloniei și Ungariei. Singura pârghie eficientă poate fi cea financiară – reducerea fondurilor din bugetul UE alocate acestor țări, așa cum cere deja Parlamentul European. Există și varianta reducerii fondurilor care revin Programelor Naționale de Reziliență și Redresare din Polonia și Ungaria.
Premierul Viktor Orban, ”illiberal” autoproclamat, atrage atenția asupra principiilor liberale pe care Bruxellesul le încalcă. ”Dacă vrem să menținem Uniunea Europeană, liberalii trebuie să respecte drepturile neliberalilor. Unitate în diversitate”, a spus Orban.
”«Unitate în diversitate» a fost motto-ul oficial al UE mai bine de 20 de ani. Ideea este că țările europene pot să se unească într-un cadru economic fără să piardă diversitatea popoarelor. Însă pentru Bruxelles pare tot mai greu să respecte acest principiu, iar cadrul ideologic al UE începe să se destrame pe fondul unui război cultural”, scrie Katja Hoyer, istoric anglo-german, într-un articol publicat de The Spectator.
”Indiferent că sunteți sau nu de acord cu Orban în privința educației sexuale, el atinge un punct sensibil când vorbește despre problema dintre UE și ”democrațiile iliberale”. Cea mai mare amenințare pentru Bruxelles nu este Brexitul și nici dezechilibrele economice din UE, ci conflictul tot mai puternic dintre două principii pe care ar trebui să le susțină: democrația și liberalismul.
Ce se întâmplă când țările UE aleg să fie „iliberale”? Se pare că vom afla în curând. Comisia Electorală Centrală din Ungaria tocmai a aprobat planul lui Orban de a organiza referendumul privind legile LGBT, intrate în vigoare luna trecută. Ungurii vor fi întrebați dacă vor sa nu ca elevii să aibă parte de cursuri despre orientarea sexuală și dacă vor ca schimbarea sexului să fie posibila și pentru cei sub 18 ani.
În acest fel, Orban a mai făcut o mișcare în „războiul cultural” cu UE, după ce Comisia Europeană a contestat legea amintită. UE este într-o poziție bizară. Ce se va întâmpla dacă ungurii vor vota, în cadrul unui referendum democratic, pentru a menține o lege pe care Bruxellesul o consideră ilegală?”.
Problema nu ține doar de Ungaria. UE este în dispută și cu Polonia, din cauza amintitei Camere Disciplinare.
”Ambele exemple ne arată că există o problema fundamentala a UE ca organizație supranațională. Birocrații numiți la Bruxelles se opun ideologic unor decizii luate în mod democratic de guvernele statelor membre. Asta face să crească opoziția cetățenilor acelor state față de ceea ce ei interpretează drept amestec occidental.
Dezbaterea despre „valorile europene” s-a intensificat în Germania când naționala de fotbal a Ungariei a jucat la Munchen la Euro 2020 și s-a propus ca Allianz Arena să fie luminată în culorile curcubeului, ca protest față de legea din Ungaria. UEFA a blocat decizia, dar politicieni din toata Germania au susținut că autoritățile din Munchen nu trebuie să meargă până la capăt. Orban a spus: ”E treaba germanilor să decidă ce educație vor primi copiii germani” la fel cum ”doar ungurii pot decide asupra educației copiilor unguri, și nu asupra educației copiilor germani, olandezi sau belgieni”.
Presa germană și mulți politicieni germani au cerut atunci o politică externă „principială”, cel mai probabil fiind vorba despre sancțiuni împotriva Ungariei. Unii spus chiar că extinderea UE din 2004 a fost o greșeală.
Un articol recent din Der Spiegel spune: ”Guvernele alese democratic din Ungaria si Polonia au schimbat instituțiile atât de mult, încât aceste două țări nu ar mai putea fi primite în UE în acest moment. Fie că este vorba despre naționalismul catolic din Polonia sau despre populismul etnic din Ungaria, separația puterilor în stat nu mai este respectată, iar aceste țări nu-și mai găsesc locul în UE, rămânând doar parte din Europa”.
Așadar, excluderea din UE a doua state rebele din Estul Europei și revenirea la o uniune mai mică, occidentală, poate fi o soluție? Dacă da, întregul proiect european ar fi pus sub semnul întrebării. Bruxellesul nu are o problemă cu Polonia sau cu Ungaria. Problema este ”unitatea în diversitate”. Bruxellesul nu poate accepta faptul că granițele geografice ale Europei nu se suprapun perfect pe liniile de falie ideologice din UE.
Unii europeni și guvernele lor încep să întoarcă spatele liberalismului marca UE, însă Bruxellesul nu vrea să facă niciun pas înapoi. Văzând cum UE impune sancțiuni, recurge la provocări legale și amenințări, îmi vine în minte întrebarea ironică din poezia ”Soluția”, adresată în 1953 de Bertolt Brecht guvernului comunist din fosta RDG: nu ar fi mai ușor pentru guvern să dizolve poporul și să aleagă altul”, încheie Katja Hoyer.
Or, chiar asta se întâmplă. Ideologia progresistă dizolvă tradiții, credințe, popoare. Apoi, anii de negociere a Brexitului au adus o mulțime de scenarii în care britanicii urmau să fie chemați la urne până ar fi votat ”corect”. Aceeași dizolvare a fost urmărită și de strategia Bruxellesului de a permanentiza măsuri introduse cu titlu provizoriu (pentru a obține majoritatea necesară) și de a evita referendumurile, după eșecul consultărilor populare din Olanda și Franța din 2005, pe marginea Constituției Europene. Cât privește Ungaria și Polonia, coalizarea opozițiilor și sprijinul primit de la Bruxelles indică spre aceeași strategie – cetățenii vor fi chemați la urme până vor vota ”corect”.
Soluția este una singura , nu se încadrează la „alege-o pe cea mai puțin rea” și este ieșirea din această latrină numita UE . Ce a adus bun ????? Toate gunoaiele din restul tarilor și politicile lor de că..t , alimente pline de E -uri, produse cu dublu standard , LGBT-isti , bărbați care nasc și lista continua la nesfârșit. E o groapă de gunoi în care eu , familia și copii mei nu vreau sa traiesc. Duca-se pe pustiu această uniune . Avem tradițiile noastre, credință noastră , obiceiurile noastre.