Țara noastră nu vrea proști, statul are destui

Există expresii de care unii oameni nu pot scăpa. Una dintre cele mai odioase este „țara asta”. Foarte puțini politicieni și ziariști folosesc  expresia „țara noastră”. Explicația este  destul de simplă. Noile apucături și tipul de civilizație, mai ales renunțarea la patriotism, au dus limbajul comun la „țara asta”.  Unii  folosesc  expresia fără să-și dea  seama  ce exprimă.  Românul din zilele noastre a devenit buricul pămîntului în  raport cu țara care îl îngăduie și cu limba română în care se exprimă. Se tatuează, își inventează reguli, își schimbă sexul, numele, locul de muncă și domiciliul, schimbă tot după cum îl taie capul. Și, în raport cu această aiureală de comportament,  țara este ceva  mic și neînsemnat. „Țara asta”, „mașina  asta” și „cămașa asta“ mi se par demodate!  Zice tontul. Dar și îngîmfatul: „Le arunc sau le dau de pomană!”

Într-o asemenea exprimare, poziționarea vorbitorului este una rece, distantă, seacă, minimalizatoare. Legătura între el și substantivul folosit este inexistentă. Poate chiar disprețuitoare.

„Țara  asta” a devenit o formulare uzuală pentru cei care vor să exprime nemulțumirea la adresa situației din România, stare  pusă, de regulă, pe seama  autorităților. Adică, a celorlalți, nu a vorbitorului. El niciodată nu este  vinovat. Exprimarea lasă să se înțeleagă că vorbitorii sunt deștepți, dar n-au noroc. Și au o nemulțumire pentru că pe ei nu-i ascultă nimeni. Ei pot părăsi oricînd „țara asta” (uneori, zic și „blestemată”), că știu ei și alte țări convenabile și pot pleca oricînd au chef.

Într-o zi, am auzit două dintre cele trei voci de la Digi TV cum o țineau langa cu țara. Una tăioasă și acuzatoare, ca o voce de procuror extremist, alta cu o înțelepciune blegoasă, analizînd starea generală din societate.

Și Claudiu Pîndaru zicea că după părerea lui  „țara se va prăbuși peste cetățenii ei”.

Bietul profet se grăbea să pară înțelept, să ne avertizeze și să lanseze o formulare antologică, fără să se  gîndească bine ce spune. Dar chestiunea este de  cultură, nu de bîlbă cauzată de  viteză. Este drept că în ploaia de apariții a celor doi pe puzderia de subiecte atît de diferite mai și scapă și ei cîte una. Dar, în acest caz, avem de-a face cu o greșeală  fundamentală. Diferența între  „țară” și  „stat”  este una enormă.  Ca și între „țara asta” și „țara noastră”. Munții, limba și istoria nu se pot prăbuși peste cetățeni. Cetățenii au o relație cu statul, cu instituțiile care îl alcătuiesc și reprezintă. Țara noastră este cu mult mai mult decît un polițai sau un procuror, un spital sau un primar, o guvernare sau un SRI, un președinte sau un ministru.

Chiar și decît un post de televiziune!

 

Post  scriptum:

O bună bucată de vreme, am evitat comunicatele oficiale. Le parcurg numai cînd este vorba despre confirmarea unei informații. Nu prea spun nimic. Formulează plicticos lucruri care plutesc în aer și trebuie bătute în cuie. Sunt ca și conversațiile anoste de la recepțiile pe la ambasade. Mai ales că  acolo se practică arta de a nu spune nimic.  Un prieten mi-a semnalat ultima capodoperă de comunicare oficială în limba  română, venită pe  filiera președinției.

Citiți și vă minunați cum formulează diplomația noastră:

„Declarația Comună a celui de-al VIII-lea Summit al Inițiativei celor Trei Mări (București, 6-7 septembrie 2023):

„Noi, Președinții și reprezentanții la nivel înalt ai celor douăsprezece state participante la Inițiativa celor Trei Mări (I3M) – Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia – reuniți la București, la 6-7 septembrie 2023, cu ocazia Summitului și Forumului de Afaceri ale I3M, găzduite pentru a doua oară de România:

a) Reafirmând angajamentul nostru consolidat și recunoscând progresele înregistrate de țările noastre în avansarea unei viziuni comune privind I3M ca un cadru eficient de cooperare pentru a promova reziliența și prosperitatea noastre strategice colective, bazate pe rețele de infrastructură solide și de încredere;

b) Recunoscând faptul că evoluțiile tangibile în regiunea I3M, demonstrate de volumul considerabil de investiții publice și private în infrastructura energetică, de transport și digitală, începând din 2016, reprezintă o dovadă concretă a maturității politice și economice a Inițiativei;

c) Recunoscând potențialul economic al regiunii în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, politica industrială, diversificarea și scurtarea lanțurilor de aprovizionare și necesitatea de a continua investițiile utilizând o gamă completă de surse de finanțare, inclusiv prin bugetele naționale, fondurile UE și instrumentele financiare, cum ar fi primul Fond de Investiții I3M și potențialul parteneriat public-privat, confirmând astfel semnalul politic puternic ce vizează consolidarea rezilienței noastre economice;

d) Fiind profund preocupați de volatilitatea tot mai mare a mediului de securitate ca urmare a războiului de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal pe care Federația Rusă continuă să îl ducă împotriva Ucrainei, precum și a războiului său hibrid, care provoacă un lanț de efecte perturbatoare la nivel mondial, inclusiv asupra lanțurilor de aprovizionare, a dezvoltării economice și a coerenței energetice;

e) Condamnând ferm actele ilicite și iresponsabile ale Federației Ruse, care pun în pericol securitatea și stabilitatea europeană și globală, și care subminează totodată ordinea internațională bazată pe reguli;

f) Subliniind impactul războiului neprovocat și ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra regiunii I3M, care aduce noi provocări pentru continentul european și dincolo de acesta;

g) Denunțând presiunile hibride sistematice cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, care includ încercări de subminare a ordinii constituționale și acțiuni virulente de destabilizare comise de Federația Rusă;

h) Conștientizând necesitatea de a redefini relația cu o vecinătate europeană reconfigurată geopolitic, ca urmare a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul extinderii Uniunii Europene într-un orizont previzibil;

i) Recunoscând rolul strategic al Inițiativei ca platformă politică, economică și de conectivitate consacrată pentru consolidarea conectivității regionale și construirea interconexiunilor strategice de infrastructură a rețelelor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud, care sunt de o importanță critică pentru reziliența și prosperitatea statelor participante, a regiunii și a Europei în ansamblu;

j) Recunoscând necesitatea de a consolida în continuare și de a reafirma capacitatea I3M de a promova în mod eficient obiectivele sale comune și de a valorifica oportunitățile de cooperare în noile domenii emergente în cadrul pilonilor I3M, într-un context geopolitic puternic contestat și în schimbare;

k) Încrezători că o prezență investițională și financiară sporită a Statelor Unite în regiunea I3M, precum și un angajament coordonat în dezvoltarea unei infrastructuri regionale rezistente și a unor lanțuri valorice critice sunt catalizatori pentru legături mai puternice, care facilitează obiectivul unui parteneriat transatlantic consolidat;

l) Recunoscând faptul că statele participante la I3M contribuie la o Uniune Europeană eficientă și coezivă și reprezintă un pilon de legătură pentru strategia Global Gateway a Uniunii Europene de promovare a unor conexiuni durabile și de încredere la nivel mondial și recunoscând potențialul de a obține un nivel înalt de sinergie între proiectele I3M și Global Gateway în vecinătatea Uniunii Europene;

m) Reafirmând angajamentul de a dezvolta rețelele transeuropene de energie, digitale și de transport de-a lungul axei Nord-Sud ca factori importanți, ce ajută statele participante la I3M să consolideze Piața Unică a Uniunii Europene să își promoveze interesele industriale, precum și să obțină o mai mare coeziune și să își stimuleze creșterea economică;

n) Recunoscând rolul esențial al sectorului privat și al instituțiilor financiare în asigurarea succesului în atingerea obiectivelor I3M;

o) Subliniind faptul că întărirea securității energetice, diversificarea rutelor și a surselor de aprovizionare în întreaga regiune, angrenarea surselor regenerabile de energie, împreună cu eficiența energetică și o tranziție echitabilă către un sector energetic durabil și neutru din punct de vedere climatic sunt prioritățile noastre de importanță maximă, așa cum acestea sunt reflectate în Declarațiile Comune ale Summiturilor anterioare;

p) Salutând rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite intitulată „Consolidarea rezilienței globale și promovarea dezvoltării durabile prin intermediul conectivității infrastructurii regionale și interregionale”, adoptată la 26 aprilie 2023, care angajează toate țările în îmbunătățirea conectivității infrastructurii ca mijloc de consolidare a rezilienței la crize viitoare și încurajează continuarea și avansarea cooperării regionale în acest sens, în special în ceea ce privește îmbunătățirea conectivității infrastructurii de transport, energetice și digitale, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă în domeniile științei, educației, tehnologiei și inovării;

q) Angajându-ne să consolidăm în continuare rolul Inițiativei în construirea conectivității infrastructurii regionale și inter-regionale și, în acest sens, dezvoltarea de noi parteneriate internaționale și consolidarea celor existente, precum și promovarea schimbului de experiență;

r) Subliniind rolul critic al sistemelor de infrastructură în asigurarea furnizării de bunuri și servicii esențiale și recunoscând necesitatea de a spori capacitatea de adaptare a sistemelor de infrastructură și de a reduce riscul de eșec în cascadă al infrastructurii în caz de dezastre și conflicte;

s) Reiterând că I3M este deschisă cooperării cu țările din afara UE, care se angajează să respecte valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene;

t) Reamintind Declarațiile comune ale Summiturilor I3M și bazându-ne pe rezultatele solide ale Summiturilor anterioare de la Dubrovnik (2016), Varșovia (2017), București (2018), Ljubljana (2019), Tallinn (2020), Sofia (2021) și Riga (2022);

u) Reafirmând scopul și obiectivele inițiale ale I3M de a sprijini cooperarea între statele participante, pe baza apartenenței acestora la Uniunea Europeană, în sectoarele energiei, transporturilor și digital, pe baza deciziilor consensuale ale statelor participante;

Prin prezenta, declarăm următoarele:

1. Salutăm participarea la nivel înalt la noua ediție a Summitului și a Forumului de Afaceri I3M de la București a partenerilor strategici ai I3M – Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii și Republica Federală Germania – precum și a invitaților noștri speciali: Franța, Republica Elenă, Republica Moldova, Japonia, Republica Turcia, Ucraina, Regatul Unit, precum și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

2. Salutăm sprijinul acordat viziunii și obiectivelor operaționale urmărite de I3M din partea unor țări like-minded, precum Franța, Japonia, Republica Turcia și Regatul Unit, precum și a unor instituții și întreprinderi publice și private din regiunea I3M și din afara acesteia.

3. Reafirmăm importanța Inițiativei pentru consolidarea rezilienței regiunii prin îmbunătățirea conectivității. După un an și jumătate de la începutul războiului brutal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și de la tulburările geopolitice pe care acesta le-a generat, a fost dovedită validitatea conceptului I3M și urgența punerii în aplicare a obiectivelor sale.

4. Salutăm Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M, ceea ce consolidează Inițiativa și îi sporește considerabil potențialul ca platformă pentru îmbunătățirea dezvoltării economiei, a conectivității infrastructurilor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud și pentru consolidarea coeziunii UE.

5. Reiterăm condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, în cei mai fermi termeni posibili. Ne reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ucraina, suveranitatea și integritatea teritorială ale acesteia, în fața consecințelor devastatoare ale războiului Rusiei împotriva țării și a poporului său. Reiterăm faptul că Rusia trebuie să își retragă imediat și necondiționat toate forțele militare și echipamentele din Ucraina. Ne menținem angajamentul de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar. Subliniem faptul că toți cei care au comis crime de război și alte crime foarte grave, inclusiv crima de agresiune în Ucraina, vor fi trași la răspundere. Ne angajăm să jucăm un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei, ținând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivelul UE și la nivel internațional. …………..”