Pentru al doilea an consecutiv, cu averea sa de 74 miliarde de dolari, mexicanul Carlos Slim se află pe primul loc al tradiţionalului clasament pe care revista americană „Forbes” îl face de 25 de ani în ce-i priveşte pe cei mai bogaţi oameni de pe glob. Dar nu este singura constatare după aflarea clasamentului pe 2011. Astfel, SUA şi Europa au continuat să piardă teren la acest capitol, în vreme ce Brazilia, Rusia, India şi China (botezate pe scurt BRIC) au făcut salturi spectaculoase. Pe urmă, în plină criză economico-financiară mondială, recordul absolut de miliardari din 2011 este de 1.210 persoane, numărul lor crescând cu 214 faţă de anul trecut. Averea tuturor este de 4.500 miliarde dolari, adică mai mult decât produsul intern brut al Germaniei.
În primele zece locuri se află: un mexican, patru americani, un francez, doi indieni, un spaniol şi un brazilian. Statele Unite au 413 miliardari, ocupând în continuare primul loc între ţările lumii, dar aceştia reprezintă doar 33% dintre superbogaţii lumii, faţă de 40% anul trecut, şi 50% în urmă cu un deceniu. În ce-o priveşte, Europa, cu cei 248 de miliardari, a căzut de pe locul al doilea pe care-l ocupa în 2010, ea fiind întrecută de regiunea Asia-Pacific, care, de la 234, a ajuns la 332 într-un singur an! Pe urmă, mai există o constatare care i-ar face să se zvârcolească în mormânt pe Stalin şi pe Ford, desigur fiecare din motive diferite: tot pentru prima oară, la Moscova sunt mai mulţi miliardari decât la New York – 79 (cu 21 mai mulţi ca în 2010) faţă de 58, în Manhattan.
Fost, ani la rând, pe primul loc în acest clasament, americanul Bill Gates (acum locul al doilea, cu 56 de miliarde) şi-a pierdut poziţia întrucât a dorit-o personal, el implicându-se foarte mult în viaţa fundaţiei pe care a creat-o în anul 2000 alături de soţia sa şi căreia i-a cedat sume imense. Elanul său filantropic nu s-a oprit aici, el aderând, ca şi alţi 49 de „omologi”, între care Warren Buffett (locul 3, cu 50 miliarde dolari), la o iniţiativă a companiei The Giving Pledge, care-i cheamă pe superbogaţii lumii să se angajeze public că donează jumătate din averea lor încă din timpul vieţii. Alţii, printre care cel ce l-a detronat pe Gates, Carlos Slim, nu au acceptat o atare poziţie, miliardarul mexican susţinând că oamenii de afaceri fac mult mai mult bine şi se îmbogăţesc mai mult dacă investesc, „mai curând decât să facă pe Moş Crăciun”. E adevărat, şi Slim a mai dat câte un miliard ici-colo, dar fără să facă acest lucru la nivelul uriaş atins de Gates, cu cele 28 miliarde de dolari donaţi.
De notat că trioul Slim-Gates-Buffett este talonat acum de francezul Bernard Arnault, om de afacei, care, în 2010 , a câştigat 13,5 miliarde dolari. Dar cel mai mare salt în clasament l-a făcut fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg (26 de ani), care, anul trecut, a câştigat mai mult cu 238%. Ca urmare, el a ajuns pe locul 52, cu cele 13,5 miliarde de dolari. Cu toate astea, nu este cel mai tânăr miliardar, dat fiind că Dustin Moskovitz, cofondator al Facebook, este mai mic decât el cu opt zile, dar ocupă locul 420.
Cel mai bătrân miliardar este elveţianul Walter Haefner, care, la 13 septembrie 2010, a împlinit 100 de ani. De asemenea, cu cele 6 miliarde dolari, patronul IKEA, Ingvar Kamprad, a pierdut 151 de locuri şi 11 miliarde dolari, el nemaifiind cel mai bogat cetăţean care trăieşte în Elveţia, întrucât l-au depăşit rusul Viktor Vakselberg (13 miliarde, locul 57), care locuieşte la Zoug, şi Ernesto Beretarelli (locul 81, cu 10 miliarde). Rusia a ajuns la 101 miliardari, de la 60, în 2010; China la 115, de la 69; Hong Kong-ul la 36 de la 25; India la 55 de la 49.
„Aceste rezultate reflectă schimbările extraordinare care au avut loc în economia mondială”, declara Steve Forbes, redactor-şef al revistei, în cadrul unei conferinţe de presă ce a precedat prezentarea clasamentului respectiv. El a opinat că „cele mai mari mutaţii s-au produs în cadrul BRIC, în vreme ce supremaţia SUA s-a redus”. „Stăpânii sunt BRIC, materiile prime, Asia-Pacific. Japonia, care, acum 20 de ani, părea să cucerească lumea, s-a tăiat; SUA se împotmolesc, iar Europa se menţine datorită Rusiei”, a mai arătat Steve Forbes. În context, o expertă care a alcătuit clasamentul evidenţia marele salt al Chinei şi adăuga că „astăzi este mai uşor să devii bogat instalându-te la Shanghai (în China-n.n.)”. De altfel, Asia este numită în prezent „uzina de miliardari”, ea producându-i pe bandă rulantă: există 115 chinezi; 55 indieni (inclusiv Lakshmi Mittal, locul 6, cu 31,1 miliarde, şi Mukesh Ambani, locul 9, cu 27 de miliarde); 26 japonezi şi 14 indonezieni.
Steve Forbes preciza că bogăţia lor provine din industria manufacturilor, modă, comerţul în detaliu. Orientul Mijlociu şi Africa au 19 noi miliardari, în Turcia apărând încă 10, adică 38 în total….
Când, la finele anilor ’70, mă documentam pentru a scrie cele două volume despre aceşti „magi ai banilor”, cum îi numise cândva marele Nicolae Iorga (cărţi apărute în 1983, respectiv 1986) , pe glob nu cred că erau cinci miliardari adevăraţi. La ora actuală sunt de vreo 250 de ori mai mulţi, ceea ce spune totul despre fantasticul salt al finanţelor lumii, îndeosebi după căderea comunismului, destrămarea fostei URSS şi uriaşa dezvoltare economică a Chinei.
