7 din 10 tineri români, captivi pe TikTok 

Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani sunt prezenți online, dar nu acolo unde contează pentru carieră. Scrollingul bate networkingul

De CD M
7 din 10 tineri români, captivi pe TikTok 

Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani sunt prezenți online, dar nu acolo unde contează pentru carieră. Scrollingul bate networkingul

 

 

Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani sunt prezenți online, dar nu acolo unde contează pentru carieră. Șapte tineri din 10 folosesc rețeaua TikTok, dar când vine vorba de rețele profesionale, interesul scade dramatic: doar 37,06% au cont pe LinkedIn, comparativ cu 72% cu vârsta 26-40 de ani care au cont pe această platformă, arată un studiu al Centrului de Formare APSAP.

 

Centrul de Formare APSAP a realizat un studiu, pe un eșantion de 1.211 respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 ani, din mediul urban și rural, care oferă o imagine detaliată asupra modului în care românii folosesc rețelele sociale. Analiza dezvăluie nu doar diferențe între platformele alese, ci și diferențe semnificative între tipurile de conținut preferate și distribuite, în funcție de vârstă și gen.

“Practic, putem concluziona că scrollingul bate networkingul, iar viitorul profesional poate să mai aștepte. Cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani fac parte din generația care a crescut alături de tehnologie, s-au născut în era digitală și pot fi numiți nativi digitali. Acești tineri sunt obișnuiți cu tehnologia, iar pentru ei, interacțiunea cu platformele online este intuitivă, consumă rapid și frecvent conținut vizual și preferă interacțiunea online în detrimentul celei față în față”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.

Pentru imigranții digitali, respectiv persoanele care au fost expuse la tehnologia digitală mai târziu în viață și care nu au crescut în această realitate conectată, platformele profesionale precum LinkedIn au o relevanță mult mai mare, iar utilizarea lor pentru networking profesional și dezvoltare este semnificativ mai frecventă comparativ cu tinerii. În general, aceștia au o relație mai formală cu tehnologia, iar adaptabilitatea la noi platforme și tipuri de conținut este mai scăzută decât în cazul nativilor digitali.

Tinerii în online, în funcție de studii

Când vine vorba de rețele sociale, nivelul de studii influențează semnificativ platforma unde petrec timpul online. Aproape 6 din 10 absolvenți de liceu sunt captivi în platforma TikTok, dar doar 22% au făcut pasul spre LinkedIn. La polul opus, 40% dintre cei cu studii postuniversitare sunt activi pe platformele de networking, semn că pentru ei viitorul profesional contează mai mult decât trendurile virale. Cu alte cuvinte, educația nu doar că deschide minți, dar și schimbă algoritmul preferințelor digitale.

Doar 10% din tineri mai consideră televiziunea o sursă relevantă de informare

Peisajul mediatic s-a schimbat mai ales în ultimul an, iar modul în care oamenii aleg să se informeze reflectă această transformare. Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP  arată că 5 din 10 tineri își iau informațiile despre evenimentele social-politice de pe rețelele sociale, în timp ce doar 2 din 10 persoane cu vârsta între 41 și 50 de ani recurg la această metodă, preferând în continuare televiziunea și site-urile consacrate ca sursă principală de informare.

“Fenomenul este extins la nivel european. Rețelele sociale au preluat ștafeta în materie de informare, iar televiziunea clasică pare condamnată la irelevanță. Un studiu al Parlamentului European din 2024 arată că 42% dintre tinerii între 16 și 30 de ani își iau informațiile socio-politice de pe social media, în timp ce televiziunea mai supraviețuiește pe locul secund, cu 39%, fiind preferată în special de cei din segmentul 25-30 de ani.

Însă datele din studiul APSAP, realizat la finalul aceluiași an, confirmă o realitate și mai crudă pentru televiziune, cel puțin în România: doar 10% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani o mai consideră o sursă relevantă de informare. Restul și-au mutat atenția definitiv în online. Pe scurt, televizorul a devenit decor, iar știrile se consumă acum prin scroll, nu prin telecomandă”, declară Anca Bașturea, specialist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Un alt aspect analizat în studiul nostru este timpul petrecut zilnic pe rețelele sociale. 76% dintre tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani recunosc că petrec între 2 și 4 ore zilnic pe platformele sociale. Astfel, tinerii ajung să petreacă aproape o zi pe săptămână doar pe rețelele sociale. În contrast, doar 6% dintre persoanele cu vârsta de peste 50 de ani petrec același interval de timp pe social media, subliniind diferențele de comportament digital între generația nativilor digitali și a imigranților digitali.

 

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. Online-izarea a primit un boost in perioada plandemiei, cand mai ales tinerii nu au avut de ales, fiind izolati, si au devenit mult mai dependenti de asa-zisele telefoane (care sunt de fapt tracking device-uri si nu telefoane; telefon e acela la care vorbesti, nu aparatul care stie si ce-ai mancat aseara si cu cine).
    Fara ghidaj parental, lasati la mana online-ului, tinerii se alieneaza, se insingureaza si incep sa se comporte ca o generatie de invinsi.
    Cineva, nu spui cine, persoana importanta, se pare ca si-a atins scopul…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.