Ce se întâmplă cu dosarul 10 August pentru care termenul de apel intervine după prescripție? Rămâne latura civilă: despăgubirile

În dosarul penal care-i privește pe foștii șefi ai Jandarmeriei, achitați în primă instanță și pentru care Curtea Militară a amânat judecarea cauzei după împlinirea termenului de prescripție, consecința este, în esență, că răspunderea penală pentru faptele prescrise nu mai poate fi angajată.

Astfel, procesul penal încetează cu privire la acuzațiile care le-au fost aduse lui Ionuț Sindile, Gheorghe Cucoș, Laurențiu Cazan.

Ce se întâmplă dacă intervine prescripția?

Nu se va mai putea pronunța, așadar, o condamnare penală pentru infracțiunea prescrisă pentru că prescripția stinge răspunderea penală. Dacă apelul nu este soluționat înainte de împlinirea termenului, instanța trebuie să țină cont de prescripție și, pentru acuzațiile la care aceasta a intervenit, să dispună încetarea procesului penal, nu condamnarea.

Încetarea procesului penal nu coincide, însă, cu achitarea, care spune că persoana este nevinovată și atunci nu poate fi condamnată. Încetarea procesului prin prescrierea faptelor înseamnă doar că statul nu mai poate aplica răspunderea penală pentru că a expirat termenul legal în care o putea face.

Este adevărat că Tribunalul Militar București i-a achitat pe Cucoș, Cazan și Sindile pentru abuz în serviciu, considerând că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Dar Parchetul Militar și peste 100 de persoane vătămate au atacat hotărârea, iar apelul se judecă la Curtea Militară de Apel.

Lovitura de grație a fost dată, însă de Curtea Militară de Apel care a decis amânarea judecării cauzei până pe 13 octombrie 2026, iar termenul de prescripție ar interveni pe 10 octombrie 2026.

Ceea ce înseamnă că, dacă aceste date și interpretarea termenului sunt corecte, instanța de apel ar ajunge să judece cauza după împlinirea termenului de prescripție.

Ce se întâmplă cu despăgubirile victimelor?

Prescripția răspunderii penale nu înseamnă automat că dispar și toate pretențiile civile ale victimelor.

Curtea poate avea de soluționat și latura civilă a cauzei, adică pretențiile privind despăgubirile.

De altfel, în hotărârea din primă instanță au existat deja soluții privind despăgubirile acordate unor persoane vătămate.

Încă o distincție esențială: prescripția nu înseamnă că instanța constată că inculpații sunt vinovați și apoi îi „lasă să scape” prin prescripție. Dacă intervine prescripția, instanța pur și simplu nu mai poate ajunge la o condamnare penală pentru acea faptă.

Curtea Militară a amânat judecarea apelului

Curtea Miltară de Apel București a amânat judecarea apelului pentru 13 octombrie, deși inițial stabilise data de 30 septembrie, în condițiile în care faptele pentru care au fost deja achitați în primă instanță se prescriu.

„Având în vedere lipsa de procedură şi pentru a da posibilitatea părţilor civile/persoanelor vătămate să ia legătura cu avocaţii desemnaţi din oficiu, amână cauza şi acordă termen la data de 13.10.2026 ora 09.30”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei militare.

Foștii șefi ai Jandarmeriei sunt judecaţi pentru abuz în serviciu în cazul intervenţiei în forţă a jandarmilor, inclusiv cu gaze lacrimogene şi grenade de mână cu efect acustic, la protestele paşnice din 10 august 2018, care au avut loc în Piaţa Victoriei.

Termenul iniţial stabilit la CMA Bucureşti era 30 septembrie, însă acesta a fost devansat, în contextul în care în scurt timp intervine prescripţia faptelor.

În 15 iunie, magistraţii Tribunalului Militar Bucureşti au luat decizia achitării inculpaţilor pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.