CASS la întreaga pensie: scenariul care ar crește considerabil veniturile FNUASS

„Când statul decide să scutească o categorie socială de la plata CASS, contribuția aferentă ar trebui achitată din alte surse publice. Transferurile către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) ar deveni explicite și predictibile, iar subvențiile generale de echilibrare nu ar mai fi necesare”, consideră autorii studiului.

  Contextul general: bani mai mulți, probleme mai vechi

România a ajuns în 2025 la 127,98 miliarde lei cheltuieli curente cu sănătatea, o creștere de 29% față de 2023, potrivit studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, ediția a II‑a, 2026. Autorii notează că țara trece „în premieră peste pragul de 1.300 euro pe locuitor”, însă rămâne la 6,68% din PIB, mult sub media UE de 10%. Finanțarea publică ajunge la 71,98%, iar CASS depășește jumătate din total: „CASS trece de jumătate. 51,15% din cheltuiala totală”, precizează raportul.

Studiul subliniază că această creștere nu reflectă o reformă structurală, ci o acumulare de măsuri punctuale, unele temporare, care nu pot susține sistemul pe termen lung.

2. Extinderea bazei de contribuție: succes pe hârtie

În 2024–2025, statul a extins baza de contribuție prin eliminarea facilităților, includerea concediilor medicale în baza de calcul și reținerea la sursă pentru 2,86 milioane de persoane. S-au obținut astfel „venituri suplimentare de 2,16 miliarde lei în numai cinci luni”, precizează studiul. Dintre aceștia, 1,84 miliarde lei au fost de la pensionari. Pentru prima dată, „peste jumătate din populație contribuie la fond”, cu 50,75% contributori, arată CNAS.

( Figura 4)

Dar măsura-cheie – CASS la pensii – este temporară, ea fiind aplicabilă doar până la 31 decembrie 2027. Impactul este major: „circa 5,5 miliarde lei pe an dispar după 2027”, avertizează autorii.

Mai grav, plafonul de 3.000 lei la pensii produce un gol anual de 13 miliarde lei, „principala resursă nevalorificată a sistemului”.

3. Neasigurații cresc cu 511.000: efect secundar ignorat de decidenți

După aplicarea Legii 141/2025, numărul neasiguraților a urcat la 2,92 milioane, „+511 mii față de 2024”. Studiul arată că peste 95% au sub 60 de ani, deci nu sunt vulnerabili, ci persoane active care evită contribuția. „Coasigurații, personalul monahal și o parte dintre pacienții din programele naționale au pierdut automat calitatea de asigurat”, precizează autorii.

4. FNUASS: venituri duble față de 2019, dar cu structură dezechilibrată

Veniturile FNUASS ajung la 77,858 miliarde lei, „+100% față de 2019”. 92,3% din CASS provine de la salariați – „circa 60 miliarde lei dintr-o singură categorie”, ceea ce creează un dezechilibru structural. Subvențiile scad la 6,40 miliarde lei, față de 8,94 miliarde lei în 2023.

5. Cheltuielile explodează: medicamentele și programele naționale domină sistemul

Medicamentele sunt categoria cu cea mai rapidă creștere: „+24% într-un singur an”, ajungând la 25,7 miliarde lei, „+130% față de 2019”. „127 de molecule noi au fost introduse în lista de compensate”, notează autorii.

Programele naționale ajung la 18,8 miliarde lei, cu 73,6% din bani mergând la furnizori privați. Oncologia concentrează creșterea: „12,08 miliarde lei alocate traseului pacientului oncologic”.

6. Influențele salariale: 16,9 miliarde lei care sufocă sistemul

„FNUASS ajunge să finanțeze salarii, nu servicii medicale”, avertizează studiul. Influențele salariale cresc automat, indiferent de activitatea medicală. În 2025, ele au fost de 16,938 miliarde lei, o sumă comparabilă cu întregul buget al serviciilor spitalicești.

Spitalele private nu primesc aceste sume, ceea ce distorsionează competiția și menține o piață inegală.

7. Ministerul Sănătății: buget mare, dar creșterea nu a mers către prevenție

Execuția MS urcă la 26,53 miliarde lei, dar prevenția rămâne la 1,11 miliarde lei, „practic neschimbată față de 2023”. Studiul critică dur lipsa de transparență: „indicatori vagi”, „personal nedefalcabil”, „date retrase”, „reconstituirea cheltuielilor a necesitat consolidare manuală”.

8. Autoritățile locale: contribuție infimă, responsabilitate uriașă

Cheltuielile curente din venituri proprii ale UAT sunt 636 milioane lei, „0,50% din total”. În toate sistemele moderne, autoritățile locale susțin funcționarea spitalelor. În România, nu. „Descentralizarea nu a fost însoțită de capacitate administrativă și de finanțare locală pe măsură”, notează raportul.

Studiul arată un sistem care crește financiar, dar se degradează structural. Veniturile sunt temporare, cheltuielile sunt rigide, medicamentele explodează, iar influențele salariale sufocă serviciile. Transparența rămâne minimă, iar responsabilitatea este fragmentată.

Autorii cer reforme majore: integrarea influențelor salariale în tarife, asigurare obligatorie universală, recalcularea costurilor reale, implicarea autorităților locale și eliminarea plafonului la pensii.

Prima ediție a raportului a avut ca an de referință 2023. Ediția a II-a reia aceeași arhitectură de analiză pentru anul 2025 și adaugă o metodologie substanțial îmbunătățită de estimare a plăților directe.

Obiectivele studiului și cadrul metodologic

Obiectiv 1. Consolidarea tuturor surselor de finanțare a sănătății și calcularea cheltuielilor curente totale (Total Health Expenditure).

Obiectiv 2. Compararea nivelului de finanțare al României cu cel al celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Obiectiv 3. Identificarea problemelor de transparență în utilizarea fondurilor publice și private din sănătate.

 Metodologie

Cadrul SHA 2011 (OECD, Eurostat, OMS), aplicat prin Regulamentul (UE) 2021/1901: cine finanțează, ce servicii se cumpără, la ce furnizori ajung banii. Indicatorul calculat este cheltuiala curentă cu sănătatea (CHE), – „Total Health Expenditure” Transferurile între bugete sunt eliminate la consolidare, pentru a evita dubla contabilizare. Nu intră în calcul Cheltuielile de capital (construcții, dotări, investiții), indiferent de sursă, și cheltuielile sociale ale CNAS (concedii și indemnizații). Nu fac obiectul studiului Volumul serviciilor furnizate, al medicamentelor eliberate/ compensate, numărul pacienților îngrijiți, rezultatele asupra stării de sănătate Statut al rezultatului Totalul pentru 2025 este o estimare consolidată a autorilor, nu o valoare oficială INS a Conturilor de Sănătate.

Omisiunea studiului
Studiul analizează efectele măsurii și impactul plafonului de 3.000 lei, dar omite să menționeze termenul de aplicare. Art VII alin (3) din Legea 141/2025 ar trebui eliminat urgent pentru ca anul 2028 este an electoral!

Autorii studiului sunt Conf. univ. dr. Sorin Anagnoste (Director de proiect), prof. univ. dr. Nicolae Istudor, prof. univ. dr. Tănase Stamule, drd. Ruxandra Stanomir, Șef lucrări dr. Dragoș Nicolae Garofil Medic, Expert politici de sănătate, Radu Comșa Expert economia sănătății.