Care este cel mai verde oraș al Europei: opt finaliști pentru 2028

Premiile anuale ale Comisiei Europene, Capitala Verde Europeană și Frunza Verde Europeană, recompensează orașele care fac progrese de mediu măsurabile și, în același timp, îmbunătățesc calitatea vieții locuitorilor, scrie euronews.com.

În iunie, un juriu independent a redus lista celor 27 de candidați eligibili la opt finaliști, evaluându-i după criterii care merg de la calitatea aerului și a apei până la biodiversitate și eforturile de reducere a emisiilor, potrivit sursei citate.

Câștigătorii vor fi anunțați pe 8 octombrie, la Guimarães, în Portugalia, Capitala Verde Europeană în 2026. Aceștia sunt desemnați cu peste un an înainte, pentru ca orașele să aibă timp să pregătească proiectele, evenimentele și programele publice pe care vor să le organizeze în anul în care dețin titlul.

Cinci orașe concurează pentru titlul de Capitală Verde: Aalborg, din Danemarca, Bielsko-Biała, din Polonia, Košice, din Slovacia, Porto, din Portugalia, și Zaragoza, din Spania.

Alte trei, Benidorm și Chiclana de la Frontera din Spania și Estarreja din Portugalia, au intrat pe lista scurtă pentru premiile Frunza Verde, destinate orașelor cu populație mai mică.

Cum sunt evaluate

UE a lansat premiul Capitala Verde Europeană pentru a recompensa orașele care fac progrese măsurabile în rezolvarea problemelor de mediu și care îmbunătățesc calitatea vieții locuitorilor, amintește publicația.

Premiul principal este deschis orașelor cu peste 100.000 de locuitori. Orașele mai mici, cu o populație între 20.000 și 100.000 de locuitori, concurează pentru titlul Frunza Verde.
Juriul de experți a evaluat candidații în șapte domenii: cât de curate sunt aerul și apa, cum protejează natura și spațiile verzi, cum gestionează deșeurile și zgomotul, cât de repede își reduc emisiile și cum se pregătesc pentru amenințări precum caniculele și inundațiile.

Fiecare finalist are puncte forte

Zaragoza, de exemplu, a obținut punctaje bune la biodiversitate și spații verzi. Orașul își leagă parcurile, malurile râului, zonele umede, arborii stradali și zonele naturale din jur într-o singură rețea, gândită să ofere animalelor sălbatice mai mult spațiu de mișcare și să reducă riscul de inundații.

Porto s-a remarcat prin gestionarea apei, dar și prin pregătirile pentru o climă mai caldă și mai puțin previzibilă. În ultimul deceniu, orașul a lucrat la refacerea albiei și a malurilor râului Tinto, a construit parcuri noi care rețin apa de ploaie în timpul averselor și a început să refolosească apele uzate epurate pentru irigații agricole și curățenia străzilor.

Stațiunea Benidorm, la rândul ei, a fost lăudată pentru că a adus mult mai multă vegetație pe străzile sale dens construite. Din 2012, și-a extins grădinile publice de la 350.000 de metri pătrați la peste 1,5 milioane și aproape și-a cvadruplat numărul de arbori. Astăzi, 92% dintre locuitori trăiesc la cel mult 300 de metri de un spațiu verde public.

Finaliștii își prezintă planurile în fața unui juriu internațional pe 7 și 8 octombrie.

Câștigătorul titlului de Capitală Verde primește 600.000 de euro pentru a-și pune în practică planurile de mediu, iar câștigătorii premiului Frunza Verde pot obține 200.000 de euro pentru proiecte ecologice și activități publice.

Cum se adaptează orașele europene

Schimbările recompensate de UE fac parte dintr-o schimbare de paradigmă vizibilă în orașele din întreaga Europă, notează sursa citată. Pe măsură ce verile devin tot mai calde, iar vremea tot mai imprevizibilă, urbaniștii lasă tot mai mult loc copacilor, parcurilor și apei.

La Barcelona, de exemplu, unele străzi au fost închise traficului de tranzit, iar altele au fost transformate în parcuri și zone pietonale.

La Milano, Bosco Verticale a oferit un exemplu mic, dar important, al felului în care orașele pot adăuga vegetație chiar și acolo unde e puțin loc pentru parcuri. Cele două turnuri rezidențiale au pe terase peste 21.000 de arbori și arbuști.

La Breda, în Țările de Jos, implicarea pe scară largă a cetățenilor a transformat orașul de la începutul secolului. Dalele de beton au fost înlocuite cu iarbă, straturi de flori și copaci, iar locuințele și școlile și-au amenajat grădini pe acoperiș.

Astăzi, 60% din suprafața orașului este spațiu verde, rezultatul a peste un deceniu de muncă ce a ajutat Breda să devină, în 2025, primul Oraș Parc Național din UE.

Premiile

Premiile pentru orașe verzi nu înseamnă însă doar plante adăugate pe clădiri sau pe străzi, subliniază publicația. Heilbronn, din Germania, a câștigat titlul de Capitală Verde pentru 2027 după ce a obținut punctaje mari, printre altele, pentru aerul și apa curate, politicile de reducere a zgomotului și reducerea deșeurilor.

Juriul va evalua acum în ce măsură cei opt finaliști au transformat idei asemănătoare în schimbări la nivelul întregului oraș.