„Supat”, cuvântul din DOOM 3 care a împărțit internetul în două. Ce înseamnă și de ce au apărut atât de multe glume

Un singur cuvânt a fost suficient pentru a stârni un val de reacții pe internet: „supat”. Românii au descoperit sau redescoperit termenul după o postare devenită virală pe rețelele sociale, iar comentariile au variat de la nedumerire și ironie până la critici la adresa dicționarelor. Expresia „Pisica s-a ascuns supat” a devenit punctul de plecare al discuției, mai ales pentru cei care folosesc în mod obișnuit formularea „sub pat”.

Cuvântul nu este însă o invenție recentă și nici nu a apărut pentru prima dată în cea de-a treia ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 3). Termenul este consemnat și în ediția anterioară, iar existența sa este atestată în lucrări lexicografice mai vechi. Potrivit informațiilor publicate de presa românească, el apare inclusiv în „Dicționarul limbii românești” al lui August Scriban, din 1939.

Ce înseamnă, de fapt, „supat”

„Supat” este un substantiv neutru, cu pluralul „supaturi”, folosit în limbaj popular pentru a desemna locul de sub pat, mai exact spațiul dintre pat și podea. DEX consemnează și un alt sens regional al termenului: o gaură săpată într-un mal de pământ. Pentru acest al doilea sens este indicată și varianta „subpat”.

Așadar, propoziția „Pisica s-a ascuns supat” poate fi înțeleasă ca o formulare populară pentru „Pisica s-a ascuns sub pat”. Tocmai această construcție a provocat amuzamentul internauților, care au început să inventeze, în glumă, cuvinte precum „sumasă”, „suscaun” sau „sumașină”.

Mulți dintre cei care au comentat au spus că nu au auzit niciodată termenul în conversațiile obișnuite și că nu văd de ce ar renunța la expresia consacrată „sub pat”. Alții au tratat situația cu umor, transformând discuția despre vocabular într-un joc de cuvinte.

A inventat Academia Română un cuvânt nou?

Nu. Includerea unui termen într-un dicționar normativ nu înseamnă automat că acesta a fost inventat recent sau că oamenii sunt obligați să îl folosească în vorbirea de zi cu zi.

Potrivit explicațiilor Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, DOOM este un dicționar care stabilește în principal normele de scriere, pronunțare și flexiune ale cuvintelor. Spre deosebire de DEX, acesta nu are ca obiectiv principal explicarea sensurilor.

Mai mult, DOOM 3 consemnează și forme populare, regionale, familiare sau învechite, inclusiv pentru a clarifica modul în care acestea pot fi întâlnite în diferite contexte. Prezența unui cuvânt în dicționar nu echivalează neapărat cu recomandarea folosirii sale în toate situațiile.

De ce a stârnit atât de multe reacții

Controversa arată diferența dintre limbajul folosit în anumite regiuni sau comunități și vocabularul cunoscut de majoritatea vorbitorilor. Un cuvânt poate exista de mult timp în limba română fără să fie familiar tuturor. Ce spun internauții.

În cazul lui „supat”, reacțiile au fost alimentate și de impresia că o formulare neobișnuită ar fi fost introdusă recent în limbă. În realitate, termenul are o istorie mai veche, iar discuția readuce în atenție rolul dicționarelor: acestea consemnează și descriu formele limbii, nu doar cuvintele pe care le folosim frecvent.

Prin urmare, cei care preferă să spună „sub pat” pot continua să folosească această formulare. „Supat” rămâne un termen popular consemnat în dicționare, iar apariția lui în discuțiile online demonstrează cât de repede poate deveni viral un cuvânt pe care mulți români nu știau că îl au în vocabular.