După ce România a pierdut milioane de români, ajunge acum pe plus la migrație. Decizia care a schimbat situația

România a câștigat peste 100.000 de locuitori într-un singur an. Decizia din 2022 care a schimbat tendința demografică
România a înregistrat în 2025 un sold migrator pozitiv de peste 100.000 de persoane, după ani în care numărul celor care plecau din țară îl depășea pe cel al persoanelor care se stabileau aici. Schimbarea are legătură cu revenirea românilor din străinătate, dar și cu creșterea numărului de lucrători străini admiși pe piața muncii, după ce statul a majorat în 2022 plafonul pentru angajarea acestora, notează Profit.ro. 

În 2025 au venit în România 307.592 de imigranți de lungă durată, în timp ce 205.343 de persoane au emigrat. Diferența dintre cele două categorii a fost de 102.249 de persoane. Datele se referă la persoanele care își schimbă reședința obișnuită pentru cel puțin 12 luni și includ atât cetățeni români, cât și cetățeni străini.

Decizia luată de Guvern în 2022

Un moment important în această evoluție a fost anul 2022, când Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini care puteau fi admiși pe piața muncii din România. Măsura a venit pe fondul deficitului de personal reclamat de angajatori din mai multe sectoare economice.

Pentru comparație, în 2018 plafonul fusese de numai 22.000 de lucrători străini. Limita de 100.000 de persoane a fost menținută și în anii 2023, 2024 și 2025. Potrivit datelor prezentate de Profit.ro, cererea angajatorilor a depășit în mod repetat contingentul disponibil, ceea ce arată că recrutarea din afara țării a devenit o soluție importantă pentru companiile care nu reușesc să găsească suficienți angajați pe plan local.

România continuă să atragă români din străinătate

Creșterea numărului de rezidenți nu poate fi pusă exclusiv pe seama imigrației din state non-UE. Datele Eurostat pentru 2024, citate de Profit.ro, arată că 64,5% dintre persoanele care au imigrat în România erau cetățeni români, în timp ce 35,5% erau cetățeni străini. Prin urmare, revenirea românilor din diaspora contribuie semnificativ la evoluția soldului migrator.

În același timp, numărul lucrătorilor proveniți din afara Uniunii Europene a crescut considerabil. În august 2024, aproape 140.000 de cetățeni din state terțe aveau contracte de muncă active în România, potrivit datelor prezentate în analiză.

Tendința a continuat și în 2025. În București, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat situația juridică a peste 102.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene, cei mai numeroși provenind din Nepal, Turcia și Sri Lanka. Munca a fost principalul motiv pentru care aceștia s-au stabilit în România.

Cum a evoluat migrația în ultimii ani

Datele arată că România a trecut de la un sold migrator negativ la unul pozitiv începând din 2022. În acel an, diferența dintre imigranți și emigranți a fost de 90.713 persoane. În 2023, soldul pozitiv a ajuns la 84.847 de persoane, iar în 2024 a fost de 71.347 de persoane.
În 2025, diferența a crescut din nou, depășind pragul de 100.000 de persoane. Evoluția indică o schimbare importantă a fluxurilor migratorii, însă nu înseamnă automat că toate problemele demografice ale României au fost rezolvate.

Soldul migrator măsoară diferența dintre persoanele care se stabilesc în țară și cele care pleacă. El nu trebuie confundat cu sporul natural, care reflectă diferența dintre nașteri și decese. Astfel, chiar dacă România atrage mai mulți rezidenți decât pierde prin migrație, îmbătrânirea populației și scăderea naturală a acesteia rămân provocări demografice.