Pungești, rana pe care România nu a vindecat-o nici după 13 ani. Chisăliță: Statul român a ales forța în locul rațiunii

La 13 ani de la protestele de la Pungești, Dumitru Chisăliță critică modul în care autoritățile au gestionat conflictul. Președintele AEI susține că lipsa dialogului și răspândirea informațiilor false au amplificat tensiunile. Într-o analiză publicată miercuri, specialistul avertizează că evenimentele din 2013 au afectat încrederea cetățenilor în instituțiile statului. 

În octombrie 2013, localnicii din Pungești, județul Vaslui, au început să protesteze împotriva proiectului companiei americane Chevron, care urma să exploreze zăcămintele de gaze de șist din zonă. Pe 3 octombrie, compania obținuse autorizația pentru construirea primei sonde de explorare. Protestele au început pe 14 octombrie, când peste 100 de localnici au încercat să oprească amenajarea platformei. Oamenii se temeau de contaminarea pânzei freatice și reclamau lipsa unei consultări reale. De asemenea, nu aveau încredere în garanțiile oferite de companie și de autorități.

Două zile mai târziu, pe 16 octombrie, conflictul s-a intensificat. Jandarmii au intervenit pentru a permite accesul utilajelor Chevron, iar între protestatari și forțele de ordine au avut loc confruntări.

Un expert prezent la Pungești vorbește despre manipulare și intervenția jandarmilor

Dumitru Chisăliță povestește că a mers la Pungești. La acel moment, avea experiență în domeniul petrolului și gazelor și era expert judiciar al Ministerului Justiției. Specialistul susține că a găsit o comunitate dominată de teamă și neîncredere. Potrivit acestuia, o parte dintre localnici fuseseră influențați de informații alarmiste despre riscurile exploatării gazelor de șist.

Chisăliță îi acuză pe unii dintre activiștii de mediu că au contribuit la răspândirea unor mesaje înșelătoare. Acestea prezentau scenarii privind contaminarea apei, distrugerea terenurilor și dispariția comunității. Expertul spune că a încercat să discute cu localnicii despre diferența dintre explorare și exploatare, dar și despre riscurile reale ale tehnologiilor utilizate. Unele persoane au acceptat explicațiile sale, în timp ce altele au refuzat dialogul.

Chisăliță critică intervenția autorităților. El susține că a fost bruscat de jandarmi și amenințat cu confiscarea mașinii, deoarece autoturismul avea numere de înmatriculare din alt județ.

„Pungești nu a dus lipsă de pasiune. A dus lipsă de mediatori. Oameni care să traducă limbajul tehnic. Oameni care să spună „aici e o problemă reală” și „aici e o minciună”. Oameni care să nu fie nici cu bastonul, nici cu panica”, a scris președintele AEI.

Chisăliță: România a ratat o dezbatere despre propriile resurse energetice

În analiza sa, specialistul susține că urmările protestelor au depășit granițele comunei Pungești. Potrivit lui Chisăliță, autoritățile au ajuns să evite discuțiile despre fracturarea hidraulică, de teama reacțiilor publice. El consideră că tehnologia a fost asociată cu modul în care statul a gestionat protestele, fără să mai existe o dezbatere despre reglementare, monitorizare și siguranță.

În 2015, Chevron a anunțat că renunță la proiectele de explorare a gazelor de șist din România. Compania a prezentat retragerea drept o decizie de afaceri, explicând că investițiile din România nu mai erau competitive în raport cu alte oportunități din portofoliul său. Chisăliță consideră însă că episodul de la Pungești a contribuit la blocarea discuțiilor despre valorificarea gazelor neconvenționale.

În opinia sa, aceste resurse ar fi putut oferi României oportunități suplimentare pentru creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importuri. Specialistul atrage atenția că problema nu a fost doar opoziția față de un proiect energetic, ci și incapacitatea autorităților de a explica public avantajele și riscurile acestuia.

Cum a contribuit experiența de la Pungești la apariția AEI

Dumitru Chisăliță spune că experiența din 2013 i-a schimbat perspectiva asupra relației dintre specialiști și societate. A înțeles atunci cât de greu pot fi transmise informațiile tehnice într-un climat dominat de suspiciune și mesaje contradictorii. La trei ani după proteste, a apărut Asociația Energia Inteligentă, organizație care își propune să ofere publicului informații și analize despre sectorul energetic.

„Asociația nu a fost un răspuns direct la Pungești, dar fără Pungești nu ar fi existat. Ea sa născut din conștientizarea brutală a unui vid, lipsa unui spațiu credibil, coerent și onest în care problemele energiei să fie discutate fără simplificări ideologice și fără manipulare emoțională. Într-un peisaj public dominat de lozinci și polarizare, am simțit nevoia de a reface legătura dintre cunoaștere, responsabilitate și interes public”, explică specialistul.

La 13 ani de la începutul protestelor, președintele asociației consideră că Pungești rămâne un exemplu al consecințelor pe care le poate avea lipsa dialogului dintre instituții și cetățeni.

„Pungești nu a fost un accident. A fost rezultatul logic al unui cumul de eșecuri – eșecul comunicării, eșecul educației publice, eșecul instituțiilor de a construi încredere și eșecul societăților de a accepta complexitatea”, spune el.