O nouă reuniune a Consiliului European, cu mize deosebite pentru bugetul UE și pentru apărarea la Marea Neagră. Ce vor discuta liderii europeni și ce priorități au

Președintele Nicușor Dan participă joi și vineri la o reuniune a Consiliului European la Bruxelles. Un subiect central este viitorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034. România solicită un buget ambițios, menit să susțină Politica de coeziune și Politica agricolă comună.

Stefan Lupu - Reporter special
O nouă reuniune a Consiliului European, cu mize deosebite pentru bugetul UE și pentru apărarea la Marea Neagră. Ce vor discuta liderii europeni și ce priorități au

Președintele Nicușor Dan participă joi și vineri la o reuniune a Consiliului European la Bruxelles. Un subiect central este viitorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034. România solicită un buget ambițios, menit să susțină Politica de coeziune și Politica agricolă comună.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru un summit de două zile plin de tensiuni. Discuțiile sunt conduse de președintele Consiliului European, António Costa.

Reuniunea era programată inițial ca o etapă decisivă pentru noul buget multianual (2028-2034), estimat la circa 2.000 de miliarde de euro. Evoluțiile geopolitice recente au încărcat însă agenda cu dosare urgente. Șefii de stat și de guvern dezbat criza energetică, relațiile comerciale cu China, sprijinul militar pentru Ucraina și securitatea coridoarelor maritime.

Ce cere România la Bruxelles

Președintele Nicușor Dan a stabilit mandatul delegației române după o ședință specială de lucru la București. Viitorul Cadru Financiar Multianual va fixa resursele disponibile pentru investițiile naționale, de la autostrăzi și căi ferate până la subvențiile pentru fermieri, conform agerpres.

Poziția României se bazează pe trei priorități strategice clare:

  1. Păstrarea fondurilor de coeziune: Menținerea alocărilor financiare integrale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare față de vestul Europei.
  2. Protejarea Politicii Agricole Comune: Asigurarea resurselor pentru modernizarea satului românesc și consolidarea securității alimentare naționale.
  3. Finanțare pentru apărare: Alocarea unor sume substanțiale pentru securizarea Flancului Estic și a bazinului Mării Negre.

Delegația română insistă pe securitatea maritimă în urma atacurilor recente asupra navelor comerciale din zona Mării Negre. Bucureștiul cere măsuri concrete din partea partenerilor europeni, dincolo de simple declarații de solidaritate.

Războiul bugetar între marile capitale

Negocierile pentru bugetul de 2.000 de miliarde de euro scot la iveală diviziuni adânci între statele membre. Tabăra statelor frugale, condusă informal de Germania, solicită tăieri masive de cheltuieli. O propunere de compromis a Irlandei reduce deja 159 de miliarde de euro din proiectul inițial al Comisiei Europene.

În opoziție, grupul „prietenilor coeziunii”, din care face parte și România, refuză orice reducere a fondurilor tradiționale de dezvoltare. Franța propune ca Uniunea să introducă noi taxe europene pe resurse proprii, în loc să aplice tăieri bugetare oarbe.

Lideri slăbiți politic la Paris și Berlin

Un acord rapid este greu de atins din cauza fragilității politice a principalilor lideri din blocul comunitar. Președintele francez Emmanuel Macron se află la final de mandat și nu își permite concesii majore. Orice cedare în fața Berlinului ar oferi muniție electorală opoziției din Franța.

Prezentă la Bruxelles înaintea summitului, lidera dreptei suveraniste franceze, Marine Le Pen, a lansat un atac dur la adresa Uniunii. Ea a promis tăierea contribuției financiare a Franței cu 11,1 miliarde de euro pe an și transformarea Comisiei Europene într-un simplu secretariat administrativ.

În același timp, cancelarul german Friedrich Merz are o presiune internă uriașă după eșecurile electorale recente în fața formațiunii AfD. Berlinul refuză să trimită mai mulți bani la bugetul comun, chiar dacă marii industriași germani cer investiții europene masive, scrie POLITICO.

Urgențele summitului: energie, China și Ucraina

Dincolo de bani, liderii europeni caută soluții rapide pentru scăderea facturilor la energie, provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Statele cer Comisiei Europene măsuri imediate pentru protecția populației și a industriei locale. Totodată, liderii discută măsuri de apărare comercială împotriva importurilor din China, pentru a stopa deindustrializarea continentului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski aduce din nou în fața Consiliului dosarul apărării aeriene. Ucraina are nevoie urgentă de rachete de interceptare și de sprijin direct pentru rețeaua electrică, înainte de sosirea iernii. Liderii europeni trebuie să decidă dacă vor trece la fapte concrete sau dacă summitul se va încheia doar cu declarații fără acoperire.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.