Joi, irlandezii se vor prezenta la urne pentru a decide, prin referendum, asupra adoptării Pactului Fiscal convenit de liderii europeni în 2011. 49% dintre irlandezi susţin că vor spune da, în timp ce 35% se opun acestui aşa-numit “pact al austerităţii”. Surpriza poate veni de la cei 16% dintre irlandezi care se declară nehotărâţi.
Irlanda este singura ţară semnatară care a decis să supună tratatul consultării populare, aşa cum a făcut-o şi cu Tratatul de la Nisa sau cu cel de la Lisabona. Ambele tratate au fost respinse şi apoi adoptate, după un nou referendum. Actualul tratat nu introduce reguli noi faţă de cele stabilite prin Pactul Euro Plus, însă vine cu metode punitive mai aspre, mergând până la aducerea în faţa Curţii Europene de Justiţie a statelor care nu respectă ţintele de deficit.
Pactul fiscal nu pare a fi pus în pericol de un eventual “nu” al irlandezilor. S-a stabilit că el să intre în vigoare după ratificarea de către 12 state şi doar pentru statele care îl ratifică. Celelalte ţări se vor alătura după ratificare.
Liderul Sinn Fein, aflat în opoziţie, Gerry Adams, a cerut celor 450.000 de şomeri irlandezi să respingă tratatul. “Este un gest patriotic şi pozitiv să spui nu pentru ceea ce este rău pentru tine, rău pentru familie şi pentru comunitate, pentru societate”, a spus Gerry Adams.
Respingerea tratatului de către irlandezi nu implică îngheţarea viitoarelor tranşe din împrumutul de 67 de miliarde de euro de la UE şi FMI, însă poate îndepărta investitorii din această ţară. Acesta este şi avertismentul premiernului Endra Kenny, un suţinător al pactului. Implicaţiile se extind însă şi asupra restului zonei euro şi al UE. Un “nu” irlandez poate declanşa un domino în Grecia, Italia şi Spania, unde partidele care se opun austerităţii câştigă teren. Anticipatele din Grecia, de pe 17 iunie, vor putea fi astfel adjudecate de stânga radicală. Va fi, în egală măsură, şi o nouă lovitură pentru Angela Merkel, arhitecta acestui tratat.
“Un “nu” va fi un impuls pentru opozanţii austerităţii din Europa. Le va da argumentele care demonstrează că popoarele resping medicamentul pentru că este prea amar, dar va anula şi speranţa de a crea euroobligaţiunile care mutualizează datoriile, aceasta pentru că cei care cred în ortodoxia bugetară vor deveni mai neîncrezători ca niciodată”, scrie Le Point.
