Decizia Curţii constituţionale din Egipt de a dizolva parlamentul dominat de islamişti, ales după prăbuşirea regimului Mubarak, şi de a-i permite lui Ahmad Shafiq, premier în timpul regimului autoritar amintit, să candideze în turul doi al prezidenţialelor este “o lovitură de stat totală”, a declarat pentru Reuters fostul candidat prezidenţial Abdel Moneim Foutouh. The Guardian scrie că acest verdict aruncă în haos tranziţia din Egipt, la câteva zile după ce fostul preşedinte Hosni Mubarak a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
Foutouh a declarat că din acest plan de puci face parte şi un decret guvernamental emis cu o zi înainte prin care poliţia militrară şi serviciile secrete primesc dreptul de a aresta civili. “Menţinerea candidatului militar în cursă şi neutralizarea parlamentului dupa ce poliţia militară a primit dreptul de a aresta civili este o lovitură de stat totală, dar cine crede că milioanele de tineri o vor lăsa să se producă se înşeală”, a spus Foutouh.
Deciziile de joi ale Curţii Constituţionale îl avantajează pe Ahmad Shafiq, fost premier şi ministrul al forţelor aeriene în timpul regimului Mubarak. Acesta are şanse de a-l învinge pe mai bine cotatul Mohammed Mursi (din partea Fraţilor Musulmani) în turul al doilea al prezidenţialelor. Totodată, verdictul care declara neconstituţional actualul parlament este o lovitură pentru Fraţii Musulmani şi pentru salafişti, care împreună controlau peste 60% dintre mandate.
Mohammed Beltagui, unul dintre liderii Fraţilor Muslmani, a scris pe pagina sa de Facebook că aceste decizii reprezintă “o lovitură de stat”.
Imediat după verdictele Curţii Constituţionale, Ahmad Shafiq a rostit un discurs electoral care a început cu difuzarea imnului naţional şi în care candidatul dădea impresia că este deja preşedintele ales al statului. Unele dintre promisiunile sale sunt exagerate, Shafiq declarând că fiecare tânăr egiptean va avea o casă şi ca va construi 250.000 de locuinţe.
Deciziile luate joi de justiţia egipteană erau ultimele pe care actualul regim militar condus de Consiliul Suprem al Forţelor Armate le putea lua înainte de transferul de putere către un guvern civil emanat din parlamentul dominat de islamişti. Regimul autoritar al lui Hosni Mubarak a fot mereu garantul tratatului de pace cu Israelul, semnat în 1979, esenţial pentru pacea în Orientul Mijlociu, motiv pentru care Egiptul a primit importante finanţări occidentale pentru înarmare şi modernizarea armatei. O eventuală accedere la putere a islamiştilor ar reduce încrederea Vestului în intenţiile Egiptului.
