În România sunt făcute încercări pentru limitarea puterilor Curţii Constituţionale. În Ungaria guvernul îşi extinde controlul asupra presei, a justiţiei şi activităţilor culturale. Şi în Serbia un nou guvern îşi manifestă autoritatea asupra până acum independentei bănci centrale. Fiecare dintre aceste evoluţii este o sursă de îngrijorări. Luate împreună, ele sugerează că o criză a progresului democratic se extinde asupra Sud-Estului Europei, începe un editorial publicat de Financial Times în ediţia electronică de luni.
Dacă democraţia este definită drept un stat în care guvernele pot fi înlocuite fără violenţă, atunci nu ar fi multe de criticat. Alegerile in fostele state comuniste din UE şi în cele care speră să adere sunt în general libere şi corecte. Dar democraţia este mai mult decât o urnă de vot. Ea ţine de instituţiile independente care garantează că guvernul va fi responsabil în faţa cetţtenilor. În România şi Ungaria, deja membre UE, şi in Serbia, care aspira la statutul acesta, aceste instituţii sunt pe cale de a fi compromise. Fiecare caz are caracteristicile sale. Luptele pentru putere în perioada postsovietica se duc în moduri diferite. Cultura democratică nu a prins rădăcini încă. Dar este clar că şi criza economică are un rol. BERD a identificat o deteriorare a atitudinilor faţă de democraţie şi economia de piaţă în aceste ţări în ultimii ani dificili. Riscul contagiunii este real, având în vedere că austeritatea alimentează revoltele în ţări precum Grecia.
Bruxelles-ul trebuie să facă mai mult pentru a preveni ascensiunea practicilor antidemocratice în aceste state. A încercat să limiteze excesele în statele membre, însă puterile sale sunt reduse. Ţările UE trebuie să fie pregătite să folosească sancţiunile pe care le au la dispoziţie, precum suspendarea dreptului de vot al unui stat, în loc să vorbeasca despre asta ca despre o opţiune “nucleara” cu care ameninţi însă nu o foloseşti. Ar trebui luate în calcul şi alte instrumente.
Monitorizarea regulată a adeziunii la principiile democratice poate fi introdusă în toate statele membre, împreună cu măsuri graduale, precum retragerea subsidiilor. Toate ţările care aderă la UE trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga. Acestea prevăd respectarea guvernării democratice şi a drepturilor omului, aplicarea principiilor economiei de piaţă şi acceptarea obligaţiilor de membru al UE. Aceste criterii nu sunt suspendate dupa aderare. Europa trebuie sa facă asta limpede ca lacrima.
