Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a dojenit, joi seara, la postul național public de televiziune – TVR 1, pe omologul său de la Paris, Nicolas Sarkozy, și pe cancelarul german, Angela Merkel, din cauză că nu l-au avertizat de faptul că cele două ţări se vor opune aderării României la spaţiul Schengen, de liberă circulație a mărfurilor și a persoanelor. Șeful statului a încercat să dea vina pentru eșecul acestei aderări nu doar pe Consiliul Superior al Magistraturii ca până acum, dar și pe Parlament. În prima sa apariție din acest an la o emisiune TV, Băsescu a anunţat continuarea disponibilizărilor şi în 2011, dar l-a lăudat pe premierul Emil Boc şi a spus că în 2011 va fi ceva mai bine. Președintele țării a temperat orice elan: „Nu va curge lapte şi miere însă”.
Aversiunea șefului statului român față de problematica energeticii nucleare de sorginte franceză pare să fie una nouă, după la jumătatea lunii mai 2009 ducea tratative în domeniu. Conform relatării de atunci a Mediafax, preluată de Ziarul Financiar, vizita lui Băsescu la Paris pare a fi fost centrată pe colaborarea cu Franţa în realizarea celei de-a doua centrale atomo-electrice în România, care va fi amplasată în centrul ţării. De altminteri, preşedintele vizitează în această după-amiază un reactor nuclear la Flamanville.
După vizita la Centrala Nuclear Electrică, pe 19 mai 2009, opinia șefului statului român era cu totul și cu totul opusă celei de joi, conform transcrierii declarației de presă din pagina oficială de Internet a Administrației Prezidențiale:
Și eu şi preşedintele Sarkozy avem exact acelaşi punct de vedere: că dezvoltarea centralelor nucleare este soluţia de creştere a nivelului de independenţă energetică şi, în acelaşi timp, o soluţie prietenoasă cu mediul, centralele nucleare negenerând poluare. Singura problemă în discuţie, în continuare, în ce ne priveşte pe noi şi pe francezi, dar şi adoptarea la nivel european a acestei soluţii, este legată de creşterea nivelului de securitate al reactoarelor nucleare, şi în Europa, în speţă prin Franţa, această tehnologie, reactoarele nucleare de generaţie a treia, este deja o realitate. Eu am vizitat astăzi un astfel de reactor, proiectat să dezvolte 1.500 MW/h. Dacă vreţi şi o observaţie personală, francezii abordează pragmatic amplasarea noii centrale nucleare, construcţia celui de-al treilea reactor nuclear, la Flamanville; ei au poziţionat-o la malul mării pentru a avea garantat, fără niciun fel de semne de întrebare, procesul de răcire cu apă de mare.
T. Băsescu admite că T. Baconschi a făcut și greșeli în declarația de luni, dar unele, mici, mici, mici, în comparație cu ale multor altora, adică a celor din opoziție:
”Nici declaraţia lui Baconschi nu a fost perfectă, nici nu cred că trebuiesc gesturi externe pentru asta. Deocamdată obiectivul major este să luptăm până în ultima clipă pentru obiectivul nostru. Este posibil să nu reuşim. Văd demagogia unor politicieni pentru că au fost patru invitaţii la Cotroceni pe tema Schengen.”
Și s-a întors la popor:
”Trebuie făcut un pact ca abuzul să nu se mai repete cumva pentru ţările mai mici. Toate partidele politice, societatea. Mai important e să vadă voinţa românilor de a vedea că vor să fie în spaţiul Schengen. Ce să negociez? Că judecătorii nu judecă? Că Parlamentul nu lasă dosarului lui Năstase, lui Ridzi? Aş fi fost extrem de sever dacă nu se îndeplinesc condiţiile tehnice. Nu reproşez procurorilor: ei au un bilanţ foarte bun. Totul se blochează când se ajunge la instanţe. Tot printre politicienii europeni, foarte bine documentaţi, ni se reproşează printre dinţi, relaţia cu Republica Moldova că dăm cu uşurinţă cetăţenie tinerilor. Eu vă dau Eurostatul. 2008. România a acordat 5585 de cetăţenii. Să luăm Franţa. 137.000. Nu se susţine această abordare. Să luăm Olanda care are jumătate din populaţia noastră: 20.000. Austria: 10.268. Este incorectă atitudinea celor doi miniştri deocamdată faţă de România. E o discriminare şi nu o putem tolera.”
Despre acordul cu FMI și cât de bine îi va fi României:
„Obiectivul principal este să ne stabilim poziţia comună şi unitară a tuturor instituţiilor statului în vederea negocierii acordului de precauţie. Noi vom propune FMI ca angajamentele noastră să vizeze trei paliere fundamentale: consolidarea fiscală a României. Avem motive să constatăm progresul: am stabilizat deficitul bugetar, s-a redus deficitul de cont curent. A doua linie: continuarea reformelor structurale şi modernizarea statului acolo unde avem ca prioritate o intervenţie pe legislaţia muncii. Avem 4,4 milioane de salariaţi oficiali şi avem la muncă la negru angajaţi 1,68 milioane. Problema majoră nu e neapărat lipsa contribuţiilor, ci că ei sunt angajaţi la negru de o bună bucată de timp, iar perspectivele arată că ei vor rămâne aşa o bună bucată de vreme.”
Trimiterile în șomaj, botezate ajustări:
„În doi-trei ani să ajungem cu un aparat de stat în care să intre şi poliţie şi funcţionari, bugetari, care să situeze cu un aparat cifrat la 900.000 de bugetari. Încă au rămas zone care au exces de bugetari: Finanţele, Ministerul de Interne. În acelaşi timp reducerea numărului de personal trebuie să se facă pe seama reformei în sănătate. Ce ne propunem ca după ce s-a făcut descentralizarea, în paralel cu închiderea spitalelor inutile, medicii să aibe contract cu spitalul şi atunci ies din zona bugetară, va fi plătit pentru munca lui. Casa de Sănătate face plăţile. Nu mai sunt arierate, se construiesc eventual altele. Bugetul de stat a plătit. Intenţia este să punem medicul acolo unde este, aşa cum vom pune dascălul. Dascălii vor avea contracte cu şcoala, ele vor avea un minim şi vor putea fi plătiţi în plus de şcoală. Vor fi şi dascăli care nu vor avea contracte cu şcolile pentru că nu au pregătirea necesară. Ei vor fi repartizaţi într-un sistem automat către zonele unde nu sunt dascăli. Din zona de sănătate, medicul care are un contract cu un spital, nu mai poate fi considerat angajat al statului. Vor continua ajustările acolo unde este excedent de personal. Trebuie văzute unde au rămas excedente şi ajustate.”
Nu-i e frică de bau-bau-ul suspendării și pace:
„Foarte mulţi ar vrea să demisioneze preşedintele, premierul, şefa Camerei Deputaţilor, ministrul de Externe. Nici declaraţia lui Baconschi nu a fost perfectă nici nu cred că trebuiesc gesturi externe pentru asta. Deocamdată obiectivul major este să luptăm până în ultima clipă pentru obiectivul nostru. Este posibil să nu reuşim. Văd demagogia unor politicieni pentru că au fost patru invitaţii la Cotroceni pe tema Schengen.”
Opoziției îi pune pofta-n cui în privința remanierii și a suspendării:
”Nu e nevoie de o remaniere. Asta e o problemă care ţine de primul nostru. Cel mai important lucru este coeziunea echipei guvernamentale. Cred că trebuie menţinută echipa guvernamentală.
Felix cu Porumbacu, cu Porumbelu, aa… cu domnul Crin Antonescu (au făcut o alianţă, n.red.). S-a ajuns cu chestiunea asta cu suspendarea preşedintelui, oricine face o majoritate, îl suspendă pe preşedinte. Suspendarea preşedintelui nu e o joacă pe care o stabilişte Antonescu, cu Felix
Ei procedează corect, stânga trebuie să fie unită. Nu contează cum se numesc. Şi în Europa liberalii sunt de centru stânga. Şi abordările lor ne arată ca fiind partid de stânga. S-au mai făcut asftel de alianţe, şi-au spus DA şi au mers înainte. Cred că este un lucru bun care va da coerenţă Opoziţiei. România are nevoie de Opoziţie care să vină cu alternative la Putere.”
Ca un om foarte bine informat, știe ce se va întâmpla în PDL și în UDMR:
”Mă aştept ca alegerile să se desfăşoare liniştit în ambele partide şi guvernarea să meargă înainte. Era post-Băsescu a sosit în mod categoric, dar partidul trebuie să-şi ducă viaţa mai departe, cred că Emil Boc poate să-şi conducă partidul mai departe, nu cred că şi-a spus ultimul cuvânt în politică, după ce va trece ura, prostia, mandatul lui va fi reevaluat. Boc e premierul care schimbă statului lui Iliescu. Eu am încercat pe vremea lui Tăriceanu, nu a mers, a cedat la stres. Boc va fi reevaluat, este un premier care a redus doar în 2010 aparatul bugetar cu 100.000 de oameni, a dat legea pensiilor, educaţiei, salarizării… asta schimbă o ţară”.
Boc nu-i de schimbat:
”Un om care nu e şef de partid cu actuala majoritate nu ar fi putut trece aceste legi. Eu ştiu ce efort a făcut Boc cu grupul lui. Un om care nu are autoritatea în partid e greu să guverneze în perioadă de recesiune. E de gândit bine în PDL ce vor să facă.”
Viitor dulceag țara noastră are:
”Nu va curge lapte şi miere în 2011, dar am ieşit din perioada de incertitudini, dar asta se datorează faptului că românii au acceptat sacrificiile. Nu va fi un an atât de greu, dar nici nu va curge lapte şi miere. Sunt multe incertitudini pe piaţa internaţională. Avem de împrumutat bani mulţi şi de plătit bani mulţi. Sunt resurse limitate”.
Băsescu despre supărarea pe Sarkozy și pe Merkel, după ce ambele state, prin voci oficiale autorizate, au anunțat opoziția față de aderarea României, în aprilie acest, la spațiul Schengen:
Șeful statului a vorbit și despre responsabilitățile altora pentru eșecul aderării la spațiul european de liberă circulație, după a spus textual că ”îmi asum răspunderea pentru eșec”:
„După rostirea acestei fraze, eu ca şef al statului reprezint toate puterile statului. Constatând că motivele invocate incorect în scrisoarea celor doi miniştri german şi francez legat de MCV, m-aş fi aşteptat ca CSM să-şi asume responsabilitatea, m-aş fi aşteptat ca Parlamentul să spună noi am blocat vreo trei dosare, al lui Năstase, Ridzi şi a încă unuia. Vreau ca cei resposanbili să facă ce au de făcut. Judecătorii să judece dosarele pe care le au, parlamentarii să dea drumul la dosarele pe care le au: Ridzi şi Năstase s-a dat vot de respingere, mai este un dosar. Nu ştiu ce vor face, dar nu pot spune că nu i-am atenţionat. Îi văd pe toţi foarte precis determinaţi să stabilească vinovatul. Eu îmi asum responsabilitatea politică, ei să-şi facă treaba. Motivaţia scrisorii repet este însă incorectă. Nu poate fi cuplat MCV-ul cu aderarea la spaţiul Schengen. România şi-a asumat un termen: vom fi gata pe 14 aprilie. Raportul din ianuarie va arăta că din punct de vedere tehnic ne-am îndeplinit obligaţiile”.
Traian Băsescu a arătat mai apoi că ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, nu s-a trezit vorbind fără încuviințare atunci când a proferat ”celebrele” amenințări de acum trei zile:
”Cred că ministrul de Externe a avut dreptate dintr-un punct de vedere: că MCV este utilitzat abuziv, împotriva României. Trebuie să îi tăiem Cooperare, să-i punem un B, de la Blocare, atâta vreme cât state membre îl utilizează să-l blocheze. Riscul nu e acesta cel mai mare: românilor nu li se întâmplă nimic vor circula la fel de liber în spaţiul UE. Pe economic are impact, că nu ar mai fi stat deloc camioanele la frontieră. Nu e extrem de grav, dar e un impact cert. Problema nu e de întârziere cu câteva luni, poate fi 2011 în toamnă, problema e actul în sine, abuzul. Ori suntem parteneri egali sau nu. Atunci când se instutuie un directorat care spune tu da, tu nu, e de neacceptat. Astăzi i se întâmplă României şi Bulgariei, mâine i se poate întâmpla altui stat mai mic.
Șeful statului român a amenințat în mod direct că România va refuza să-și achite datoriile față de EADS – furnizorul echipamentelor și al tehologiilor sistemului de securizare a frontierelor:
„Aşa vom face. Tehnologiile pe care noi urma să le achiziţionăm sunt tehnologii de vârf pentru supravegherea graniţelor. Ele nu mai fac parte din obligaţii. Doream să facem o securizare care să dea confort tuturor statelor. Noi am avut termenul nostru: 14 aprilie, cineva spune nu, atunci ne oprim. Viteza de schimb a tehnologiile în acest domeniu este foarte mare. Nu putem investi fără să avem un termen.”
Întrebat dacă dacă au existat motivaţii legate de contracte care au determinat atitudinea Franţei şi a Germaniei, șeful statului a fost evaziv, deși mai multe pulblicații obediente Cotrocenilor, făceau în ajun această legătură:
„Nu ştiu dacă este aşa sau nu. Practicile dinainte, din timpul guvernării Năstase, nu se vor repeta niciodată cât sunt eu preşedintele României: cumpărăm două fregate la preţ la care nu face, am dat Petromul şi cu ţiţei şi cu gazele României, iar acum ne uităm neputincioşi cum ne cresc preţurile. Sporturi din astea economice nu se vor întâmpla cât eu sunt preşedintele României. Suntem producători de uraniu şi apa grea pentru reactoare Candu? Cum să schimbăm tehnologia. Alt tip de reactor presupune uraniu îmbogăţit. România nu produce aşa ceva. Asta nu cere nimeni, pot să spun până unde putem merge cu abordările: ”Aiasta nu se poate, domnu’ şef.””
”Mă aşteptam ca unul din colegii mei din consiliu: ori domnul preşedinte Sarkozy, ori doamna cancelar Merkel să-mi spună noi vom fi împotrivă. Iar în Consiliu se vorbeşte despre solidaritate. Deocamdată este scrisoarea a doi miniştri, şefii celor două state nu s-au pronunţat. Eu am obligaţia să mă bat pentru aderare. Chiar dacă este clar că orice veto blochează accesul României. Poate fi făcut şi de Malta. Pe de altă parte am văzut o adevărată campanie, a fost a unul fost ministru al Integrării Europene, a domnului Lellouche, iar în ultima constatăm o campanie a noului ministru pentru Integrare E. care s-a dus în faţa Adunării Parlamentare a Franţei care a afirmat că România nu are tratat cu frontieră cu Moldova. Tratatul nostru pentru frontiera de Est a fost semnat în 1947 la Paris. El nu ştia. Sau în scrisoare, o altă eroare penibilă la acest nivel care arată o oarecare reacţie: există riscul de acces la datele de acces din sistemul Schengen a oamenilor corupţi, a teroriştilor. Noi suntem cuplaţi la SIS din 5 noiembrie 2010, ei trebuie să ştie. Nu ridicăm grănicerii şi vameşii de la frontiere cu Ungaria.”
