Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, că „România a spus „da” modificării Tratatului de la Lisabona”.
„Suntem foarte atenţi asupra a ceea ce urmează să însemne pentru România când va intra în zona Euro. România are obiecţii la cheia de distribuţie a contribuţiilor. Ceea ce se propune este o cheie care să ţină 50% de PIB şi 50% de populaţie. Din acest punct de vedere, România are o contribuţie de un procent la PIB al UE şi 4% la populaţie Uniunii”, a mai spus şeful statului român.
Preşedintele României a anunţat agenda conferinţei sale de presă: Subiectele mele nu sunt aşa importante ca divorţul lui Iri: „Lucrurile de care voi vorbi nu sunt de importanţa unor situaţii dramatice ca divorţul lui Irinel. Sunt lucruri mult mai simple și nu cred că vă interesează”.
# „Am primit astăzi preşedintelui Consiliului European care se află într-un proces de consultare în legătură cu deciziile CE. Pentru a înţelege mai bine motivaţiile pentru care CE vorbeşte în ultima perioadă şi adoptă decizii aş vrea să plecaţi de la un element fundamental. Spre exemplu, competitivitatea UE în raport cu Statele Unite este mai mică cu 25%. La rândul său competitivitatea României în raport cu primele 15 state membre reprezintă doar 48% din competitivitatea celor 15.”
# „Nu aş raporta România la Statele Unite. M-aş opri la a doua comparaţie.Aceasta nu mai e o problemă cu care să ne jucăm dacă vrem să dăm şanse rmânilor să trăiască într-o ţară care să le asigure prosperitatea. Criza a impus măsuri serioase şi ne-a trezit pe toţi la realităţi legate de cel mai important lucru capacitatea UE de a sta în competiţia globală.”
# „Sunt două seturi de măsuri care se adoptă la nivelul UE. Primul set de măsuri e legat de crearea unui mecanism european de stabilitate pentru a preveni orice derapaj în zona Euro. Al doilea set e legat de pachetul de competitivitate.”
# „România a spus „da” modificării Tratatului de la Lisabona. Suntem foarte atenţi asupra a ceea ce urmează să însemne pentru România când va intra în zona Euro. România are obiecţii la cheia de distribuţie a contribuţiilor. Ceea ce se propune este o cheie care să ţină 50% de PIB şi 50% de populaţie. Din acest punct de vedere, România are o contribuţie de un procent la PIB al UE şi 4% la populaţie Uniunii.”
# Al doilea subiect discutat este legat de pactul de competitivitate. Aş vrea să vă aduc aminte că acfest pact a fost aprobat de CE în octombrie anul trecut şi vizează consolidarea disciplinei fiscale cu o reflectare puternică în criteriul datoriei publice şi creează un sistem de sancţiuni pentru statele care nu se încadrează.
# România va trebui să depună până la 1 iulie bugetul anului 2012 la CE, alături de planul de dezvoltare. Trebuie şi un proiect al economiei pe următorii trei ani. Toate cele 27 de state membre fac acest lucru.
# Suntem de acord să discutăm şi să discutăm politici legate de nivelul de asistenţă socială şi să revizuim exagerările, dar nu putem fi de acord cu coordonarea în domeniul impozitelor şi taxelor.
# Se propune să privim la politici pentru stimularea concurenţei. Sunt multe domenii reglementate în interiorul UE. România nu îşi poate permite o creştere peste noapte la costul gazelor la nivelul costurilor UE. Dar nu respingem ca într-un timp negociat să atungem aceste costuri. Suntem pentru liberalizarea pieţei energiei.
# A devenit vital pentru Europa să fie competitivă.
# În Statele Unite se lucrează cu cinci săptămâni mai mult decât în UE. Este greu să ţii pasul cu competitivitatea. Poate vi se pare interesant să discutăm despre competitivitatea UE în raport cu Statele Unite.
# Va fi verificată corelarea planului naţional de dezvoltare cu alocarile bugetare.
# Românii n-ar putea suporta nivele de impozitare din tarile dezvoltate. Impozitarea trebuie sa faca Romani atractiva pentru investitii.Suntem de acord sa discutam pe marginea politicilor publice. Nu putem fi de acord cu coordonarea in domeniul impozitelor si taxelor.Un alt subiect il constituie costul unitar al fortei de munca.Interpretam aceasta teza numai pe ideea corelarii dintre productivitate si venit. Tot aditional se propune sa privim la politici pentru incurajarea concurentei. Romania nu-si poate permite peste noapte o crestere a costului gazelor la nivelul UE. Nu respingem ideea ca, intr-o perioada de timp, sa atingem acestem costuri.
# Suntem de asemenea pentru liberalizarea pretului gazelor.
# În situaţia creată de criză regiunea este departe de afi cea mai atractivă din punct de vedere al investiţiilor. România este o ţară de mijloc la capitolul atractivitate.
# Pentru investiţii este crucial ce facem în continuare. Avem o cotă unică atractivă, dar avem o piaţă a muncii extrem de rigidă. Deocamdată avem un mare deficit pe fondul de pensii.
# Este esenţial să adoptăm noul Cod al muncii. Nici nu doresc o confruntare, nici nu doresc să par a fi un cunoscător, dar este un semnal pe care îl trag. Avem nevoie de un Cod al Muncii flexibil.
# Nu aş vrea să intru în detaliile de modificare ale Codului Muncii. În 2009, CE a lansat un concept: flexisecuritate. Se referea la flexibilizarea pieţei forţei de muncă.
# Cred că noul Cod al Muncii răspunde acestor interese. Am auzit afirmaţii legate de introducerea sclavagismului. Nu este adevărat. Angajatul e protejat.
# Noul proiect spune că nu amestecăm probleme de contract colectiv de muncă la nivel naţional, probleme de patronat.
# Cred că un nou Cod stimulează ieşirea la suprafaţă a muncii la negru. Acest fenomen a luat amploare datorită lipsei de flexibilitatea a Codului.
# Important este să aşteptăm noua inspecţie care va avea loc în Bulgaria. Atunci vom putea vorbi de un calendar legat de aderarea la Schengen. România nu doreşte decuplarea de Bulgaria. Plecăm de la premiza absolută că nu acceptăm condiţii suplimentare.
# Nici o vamă nu trebuie să rămână necontrolată după ce am văzut ce s-a întâmplat. Portul Constanţa trebuie să fie o prioritate.
# Băsescu către Corin Drăgotescu: Dacă doriţi să interpretaţi în stil Vîntu. Noul Cod al muncii va crea noi locuri de muncă.
# Există posibilitatea aderării parţiale la Schengen, dar nu cred că asta ne interesează prioritar. Ar fi mai uşor pentru cei care pleacă de pe aeroporturile din Bucureşti, dar pe de altă parte oricum se face controlul antitero şi pe culoarul Schengen. Cel mai important ar fi să nu mai avem controale la frontiere.
# „Sunt un suporter al adoptării noului proiect al Codului muncii prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament”
Băsescu vs. Drăgotescu
Drăgotescu: Aţi spus că salariile vor fi legate de productivitate. Asta însemnă că salariile nu vor creşte până când productivitatea nu va creşte. Este logic. Vreau să…
Băsescu: Doamna Drăgotescu, vreţi să vă convingeţi că aţi înţeles?
Drăgotescu: Da, vreau. Că ştiţi că înţeleg mai greu. Vreau să vă întreb dacă în aceste condiţii legat şi de adoptarea Codului Muncii nu credeţi că va avea loc o nouă migraţie a forţei de muncă. Ceea ce va adânci dezechilibrele legate de fondul de pensii. E o întrebare care rezultă din ceea ce aţi spus dumneavoastră
Băsescu: Doamnă, dacă asta aţi înţeles, vreau să vă spun că nu aţi înţeles ce am spus. Nu are rost să vă mai răspund. Eu am spusclar. Felxibilizarea pieţei forţei de muncă va da şansa mai multor oameni să vorbească. Dacă dumneavoastră vreţi să interpretaţi în stil Vîntu, interpretaţi-l.
Drăgotescu: Nu. Interpretez în stil logic. Dacă salariile nu vor creşte, oamenii vor pleca acolo unde salariile sunt mai mari.
Băsescu: Doamna Drăgotescu vă mulţumesc mult pentru întrebări. Nu aveţi decât o întrebare. Răspunsul meu este următorul: nu aţi înţeles noul Cod al Muncii va creea mai multe locuri de muncă pentru că angajatorii vor fi mai deschişi la angajări temporare.
La cea de-a doua întrebare a Corinei Drăgotescu, peste câteva minute, schimbul de replici a continuat:
Drăgotescu: Pot să pun şi eu o a doua întrebare, chiar dacă nu-mi răspundeţi?
Băsescu: Nu vă pot refuza a doua întrebare, având în vedere că aţi mai stat o dată la coadă. Sunt sensibil la…
Drăgotescu: Sunt disciplinată. La disciplina femeilor, ştiu.
Băsescu: Dacă eraţi bărbat nu renunţam…
Drăgotescu: Asta spun, femeile disciplinate vă plac.
Drăgotescu: Domnule preşedinte, aş vrea să ştiu dacă profilul actualului premier corespunde nevoilor de viitor ale României. Aţi vorbit de faptul că, până la 1 aprilie, trebuie să depună proiectul de buget şi proiecţia pe trei ani. Vorbiţi de extinderea supravegherii dezechilibrelor macroeconomice, spuneţi că există o mare nevoie de concentrare pe chestiuni care ţin de zona de finanţe în raport în raport cu UE. Credeţi că profilul actualului premier corespunde nevoilor de viitor ale României? De viitorul imediat sau de viitorul pe trei, patru ani?
Băsescu: Doamnă, rămâneţi în dimensiunea unor chestiuni personale şi îmi pare rău. Să ştiţi că la Cotroceni nu se fac aluzii de tipul dumneavoastră. Bună ziua! Probabil asta e valabilă acolo, la dumneavoastră la post. Prezenţa aici vă obligă la decenţă.
Drăgotescu: Dar cu ce v-a jignit întrebarea mea?
Băsescu: Doamna Drăgotescu, ştiţi foarte bine ce aţi spus şi ce aţi făcut. Dacă doriţi să fiţi vulgară, nu fiţi aici!
Ulterior, Corina Drăgotescu a spus, la Realitatea TV, cum îşi explică reacţia preşedintelui: „Din punctul meu de vedere a fost doar un incident pornit de la schimbul de replici anterior întrebării mele. De la ceea ce a spus preşedintele Traian Băsescu, că mă lasă, că mi-a făcut favoarea să pun a doua întrebare la care, de altfel, avuseseră dreptul şi alţi colegi de-ai mei. Pentru că sunt femeie şi am stat la coadă încă o dată. Moment în care am avut acea replică: ‘Sunt o femeie disciplinată, ştiu că vă plac femeile disciplinate’. Am pus întrebarea şi preşedintele probabil că a procesat mai târziu ceea ce am replicat eu. Asta a fost tot, n-am înţeles supărarea domniei sale”.
