De două zile, la Porţile Versailles-ului este deschis, ca în fiecare an, Salonul Cărţii. Anul acesta, invitaţii de onoare sunt editurile nordice, ai căror autori au reuşit să cucerească publicul şi piaţa internaţională: Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda şi Islanda.
Hrăniţi de tradiţia celebrelor saga islandeze, scriitorii acestor „ţări ale gheţurilor”, cum i-a numit un cornicar, au povestea în sânge. Epopeea a început încă din anii ’80 cu romanele poliţiste semnate de Sjöwall şi Wahlö, au continuat cu „Le lièvre de Vatanen” de Arto Paasilinna, care a intrat la sfârşitul acelui deceniu în topul celor mai bine vândute cărţi, şi au culminat, în 2000, cu omniprezenta trilogie de 2.000 de pagini „Millenium”, a lui Stieg Larsson, cu cărţile semnate de Camilla Lackberg, de finlandeza Sofi Oksanen, de „Agatha Christie a Nordului”, islandeza Yrsa Sigurdardottir, prezentă recent la Bucureşti, ale cărei volume „Cenuşă şi pulbere” şi „Suflete damnate” se află de puţin timp şi în librăriile noastre.
Pe primul loc în interesul cititorilor şi criticilor s-a aflat norvegianul Jo Nesbo, cu thrillerul „Le Léopard”. Ziarist specializat în economie, fost jucător de fotbal, cântăreţ în grupul rock „Di Derre” din 1990, ras în cap, cu bluzon de piele, scriitorul, vizibil de la distanţă la Salon, este creatorul personajului Harry, un poliţist dur, singuratic şi cu gânduri de sinucidere. Cărţile lui Nesbo au fost traduse în 40 de ţări şi vândute în 5 milioane de exemplare. Autorul atacă în volumele lui mitul societăţii unei Scandinavii perfecte, dar personajul său străbate lumea, anchetând în Australia, ca în romanul „L’Homme chauve-souris” (Omul liliac), sau în Asia, la Hong Kong.
Alături de literatura nordică au fost omagiaţi scriitori ca Jean-Marie Blas de Roblès, autor francez de origine algeriană, distins cu Premiul Médicis, care şi-a lansat aici romanul „La Montagne de minuit” (Muntele de la miezul nopţii), Maylis de Kerangal cu „Naissance d’un pont”, argentinianul Pablo de Santis, cu două cărţi traduse recent în Franţa, „Hipnotizatorul” şi „Cercul celor doisprezece”, jurnalistul şi scriitorul François Bégaudeau, suedezul Henning Mankell, „geniul romanului poliţist”, cum este numit adesea. O altă autoare de bestseller-uri se va întâlni cu fanii săi. Este vorba despre Tatiana de Rosnay, ale cărei cărţi „Se numea Sarah” (apărută şi în România) şi „Boomerang” s-au vândut în peste 5 milioane de exemplare.
Salonul găzduiește 17 edituri specilizate în cartea religioasă
Întâlnirea literaturii cu cinematograful a fost marcată de o întâlnire excepţională între cineastul Jan Kounen şi celebrul contrabandist Howard Marks, alias Mister Nice, posesor a 43 de identităţi, devenit erou de film. Astăzi, Daniel Auteuil va prezenta în avanpremieră, în cadrul Salonului, primul sa peliculă în calitate de regizor, „La fille du puisatier”, amintind de creaţia din 1940 a romancierului şi cineastului francez Marcel Pagnol. Vor fi prezenţi Nicolas Pagnol (nepotul lui Marcel Pagnol), Karin Hann (specialistă în opera lui Pagnol) şi criticul şi istoricul de film Patrick Brion.
Autorul japonez de manga Motor Masé a susţinut ieri o conferinţă despre romanul său poliţist de anticipaţie şi viziunea lui asupra societăţii nipone şi a influenţelor ei artistice.
Un pariu al organizatorilor îl constituie, la ediţia din acest an, cartea digitală. Reputatul Jean d’Ormesson susţine o conferinţă prezentând biblioteca sa online de clasici, în timp ce editori şi librari luptă pentru cucerirea acestei pieţe. Potrivit unui studio „Idate”, cartea online va reprezenta 17% din piaţa mondială în 2014, adică peste 4 miliarde de euro. În momentul de faţă, aproximativ 70% din piaţa de e-book este deţinută de „Amazon”.
România la Salonul Cărţii de la Paris
Emil Cioran
Editurile All, Art, Brumar, Cartier, Cartea Românească, Corint, Curtea Veche, Editura ICR, Hasefer, House of Guide, Humanitas, Idea, Igloo Media, Junimea, Minerva, Nemira, Paralela 45, Polirom, RAO, Trei, Vellant, Vremea participă la această ediţie a Salonului parizian, în cadrul standului românesc, care, de această dată, va propune volumele spre vânzare.
În primele două zile ale Salonului s-a desfăşurat colocviul „Cioran: pesimismul triumfător”, marcând centenarul naşterii (18 aprilie) celui considerat de francezi unul dintre cei mai mari stilişti ai literaturii acestei ţări. Importante personalităţi ale culturii româneşti şi ale celei universale, cum ar fi filosoful spaniol Fernando Savater, elveţianul Roland Jaccard, Livius Ciocârlie, Vincent Piednoir, Ingrid Astier sau Patrice Bollon, au participat la această întâlnire moderată de reputatul om de cultură, teatrologul şi profesorul de la Universitatea Sorbona, George Banu, şi de Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR.
A fost proiectat, în premieră în Franţa, documentarul „Apocalipsa după Cioran”, dialogul filosofului român cu Gabriel Liiceanu, urmat de o dezbatere susţinută de realizatorul filmului, Sorin Ilieşiu.
