PDL şi-a început încă de pe acum campania electorală în diaspora. După Teodor Baconschi, care s-a deplasat „în interes de serviciu” în Canada, urmează ca liderul deputaţilor PDL să plece în SUA. Evident, pe bani publici.
Congresmani americani „vor face coadă” la uşa lui Nicu Toader
Pe ordinea de zi a şedinţei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor din 4 aprilie a.c. s-a aflat şi un Memorandum intern privind participarea la Festivalul României şi la unele întâlniri cu congresmani americani. Citind documentul, aflăm că este vorba de deplasarea la New York, în perioada 28 aprile-5 mai, a liderului deputaţilor PDL, Nicu Toader. Spre deosebire de alte documente de acest gen, nu se menţionează nici un nume de congresman american cu care ar urma să se întâlnească Nicu Toader şi nici detalii privind Festivalul României. În schimb, memorandumul conţine două prevederi specifice „ingineriilor financiare”. Se menţionează că „urmează ca devizul estimativ de cheltuieli să fie elaborat ulterior” şi, spre final, „recalcularea cheltuielilor se va efectua la întoarcerea în ţară pe baza documentelor justificative”. Mai interesant este însă faptul că această deplasare se înscrie „pe linia întăririi şi dezvoltării dimensiunii parlamentare a relaţiilor române-americane”. O acoperire perfectă pentru o acţiune de campanie electorală în randul diasporei. Pentru că este greu de crezut că vor fi congresmani americani care să facă coadă pentru a se întâlni cu un politician care nu spune nimic mediului politic din SUA. Iar dacă ne amintim ce „întrevederi” a avut anult trecut în SUA premierul Emil Boc, lucrurile sunt şi mai clare. Practic, misiunea lui Toader se limitează la a atrage voturi pentru PDL de la fruntaşii comunităţii româneşti din SUA, ne referim la cei care vor binevoi să se întâlnească cu el.
Ce este Festivalul României din New York
Festivalul României a fost între 2000 şi 2010 o manifestare privată organizată de un om de afaceri român din New York care edita publicaţia „Ziua SUA”. Primele ediţii au fost şi cele mai reuşite. În anul 2000 au participat ca invitaţi – cităm dintr-o cronică a timpului – „Majestăţile Lor Regele Mihai al României şi Regina Ana, precum şi Familia Regală. Alături de aceştia au fost prezente numeroase celebrităti, oficialităţi, diplomaţi, politicieni şi oameni de afaceri români şi americani. Au participat sportivi celebri, precum Ilie Năstase şi Dumitru Hărădău, şi diplomaţi şi politicieni precum Zoe Petre – Consilier al Preşedintelui României, Mircea Geoană – Ambasadorul României în Statele Unite, Linda Grass – reprezentanta primarului oraşului New York – Rudolph Giuliani”. În 2002, zona de vârf a politicului din ţară este reprezentată de Ion Iliescu, după care, în 2003, Dan Matei Agathon este numele cel mai sonor. Urmează ediţiile dintre 2004 şi 2007, onorate doar de reprezentanţi ai Ambasadei României, în 2008 se implică în sprijinirea financiară a acţiunii şi Ministerul IMM, Comerţului şi Turismului, iar în 2009 manifestarea cade în anonimat, un reportaj din „Ziarul de Bacău” întrebuinţând şi termenul de kitsch. Cu excepţia consulului român la New York şi a preţurilor practicate – 15 dolari trei mici -, nimic nu a atras atenţia corespondentului din SUA al cotidianului moldovean. În sfârşit, despre ediţia din 2010 sunt foarte puţine. La fel ca şi în 2009, nu au mai participat artişti din ţară, iar zona politicului a fost asigurată de ambasadorii români din SUA şi de la ONU. La această ediţie, Departamentul Românilor de Pretutindeni din subordinea guvernului s-ar fi implicat în sprijinirea manifestării. Tot în descreştere a fost şi numărul românilor din SUA care au participat de-a lungul celor 11 ani la manifestări: de la câteva mii în 2000 la câteva sute (nu multe) în 2009 şi 2010.
Nimic despre ediţia 2011 a festivalului
Conform tradiţiei, festivalul se desfăşoară în prima sâmbătă a lunii mai. Anul acesta, prima sâmbătă cade pe 7 mai, deci după întoarcerea în ţară a liderului deputaţilor PDL, dar nu este exclus să fie programat pe 30 aprilie. Ceea ce este ciudat este însă faptul că în nici una dintre publicaţiile de limbă română din SUA pe care le-am accesat nu apare vreo informaţie referitoare la festival. Mai mult, site-ul firmei care a organizat până în prezent manifestarea este înschis din 23 martie a.c. şi se află în curs de „delete”. Nici pe site-ul Departamentului Românilor de Pretutindeni nu există vreo informaţie referitoare la ediţia 2011 a festivalului. Rămâne să vedem ce va conţine raportul de activitate pe care îl va depune la întoarcere deputatul Nicu Toader.
Baconschi s-a dus în Canada să prezinte votul prin corespondenţă
Foarte ciudată a fost şi deplasarea în Canada – în ultima decadă a lunii martie – a ministrului de Externe, Teodor Baconschi. Oficial, el a traversat oceanul pentru a participa la inaugurarea consulatului român din Vancouver, unde va oficia fostul său director de cabinet Lucian Rozenfeld. Se impune o întrebare: era chiar necesară, acum pe timp de criză, cheltuirea unei sume de bani deloc de neglijat pentru o acţiune care ar fi putut fi oficiată de ambasadorul României în Canada? Răspunsul este nu, dacă observăm că de fapt misiunea lui Baconschi a fost cu totul alta: să prezinte unor membri ai comunităţii românilor din Canada proiectul de lege al votului prin corespondenţă. Este greu de crezut că românii din Canada nu ştiu să acceseze site-ul MAE şi probabil site-ul ambasadei pentru a afla de acolo despre acest proiect. Numai că şeful diplomaţiei române se pare că nu a avut succesul scontat. Rezultă dintr-o notă a editorului publicaţiei canadiene impactonline.biz, de după o primă acţiune a ministrului în Canada, notă pe care o redăm integral:
O remarcă foarte importantă
pe care vreau să o fac, este că la doar câteva ore după terminarea întrevederii ministrului Baconschi cu presa din Montreal şi aproximativ cincizeci de persoane din comunitate, „ştirea” a împânzit internetul, dar nu în totalitate corect.
Se menţionează în extrem de multe articole prezente pe websiteuri ale unor publicaţii importante şi agenţii de ştiri din România, următoarele :
1.- „Ministrul a vorbit românilor din Montreal.” Nu tocmai… Corectez, afirmând că ministrul a vorbit doar câtorva membrii ai comunităţii române din Montreal, deci nu tuturor românilor.
2.- „Publicaţiile de limba română şi asociaţiile de la Montreal au susţinut votul prin corespondenţă”. Mentionez că publicaţia noastră, din contră, şi-a exprimat reticienţa referitor la votul prin corespondenţă, precum şi alte ziare de limbă română din Montreal. Unele dintre ele neexprimându-şi chiar niciun punct de vedere, pro sau contra acestui proiect, deci, cel sau cea care a transmis această ştire (evident din Montreal) agenţiilor de presă şi ziarelor din România, ar trebui să ştie că informaţiile trebuie prezentate întotdeauna corect.
3.- Pe website-ul ziarului Curentul, publicaţie credibilă prin nume şi vechime în faţa cititorilor, sau pe portalul de ştiri al ProTV, s-a prezentat o afirmaţie a ministrului Baconschi, cum că publicaţiile din Montreal „…Au deschis petiţii pu-blice în acest sens”. Ziarul Impact nu a iniţiat nicio petiţie, deci, unde-i tunelul, că lumina am vazut-o?
